Bradul de interior din plastic devine tot mai popular – confort sau preocupare pentru mediu?
Crăciunul rămâne, în esență, o sărbătoare dedicată familiei. Majoritatea persoanelor își petrec timpul în cerc restrâns (55%) sau alături de familie extinsă (49%). Doar 4% intenționează să plece în străinătate, în timp ce tot 4% spun că vor sărbători singuri.
În locuințele românilor, bradul artificial predomină: 63% declară că preferă un brad reutilizabil, în timp ce bradul natural se regăsește în 32% din case. Pe lângă cei 5% care nu folosesc brad, mulți revin la decorațiunile din anii anteriori și actualizează atmosfera festivă cu luminițe și accente tematice (aranjamente, figurine etc.).
Planurile de Crăciun pentru 2025? (citatele prezentate aparțin consumatorilor)
Tradițiile se modernizează, păstrând totodată spiritul comunitar. De la Secret Santa și calendare de Advent („calendare cu ciocolată”) la cadouri experiență în loc de obiecte (bilete la evenimente, cursuri etc.), de la deschiderea darurilor în ajunul Crăciunului la „pijamale de Crăciun” și vestimentație roșie, românii își personalizează din ce în ce mai mult sărbătorile.
Timpul petrecut alături de familie se dedică platformelor de streaming și împărtășirii momentelor pe rețele sociale. Decorarea se extinde și în exterior, cu ghirlande și coronițe la intrare, dar „fără bomboane în brad”, așa cum obișnuiau mulți în copilărie.
Este tot mai comun să se realizeze poze în haine identice, consumul de „clementine bine coapte”, chiar și „îmbrăcarea pisicilor în ținute de Crăciun și organizarea de sesiuni foto”, precum și gesturi de solidaritate: anual, unii adună dulciuri, alimente și haine pentru a le dona unei familii defavorizate în Ajunul Crăciunului. Vizitele la târgurile de Crăciun devin tot mai frecvente, în timp ce „nu mai mergem să colindăm” sau „gătim mai puțin acasă” – tradiții din ce în ce mai puțin întâlnite în zonele urbane.
Ce cadouri alegem atunci când nu avem o idee clară?
Atunci când nu știu ce cadou să cumpere, românii preferă anul acesta produse de cosmetică și îngrijire personală (50%), articole de îmbrăcăminte și accesorii precum mănuși sau șosete (41%), decorațiuni pentru locuință (41%), bani oferiți direct (25%), cărți (20%), carduri cadou (17%), căni (14%) și băuturi alcoolice (9%). Întrebarea „ce lipsește de Crăciun?” evidențiază nevoi concrete și emoționale: bani (22%), bucurie (7%), bunătate (4%) și zăpadă (3%).
Ce facem cu cadourile nereușite?
La o distanță de trei ani, 36% dintre respondenții din mediul urban afirmă că le vor păstra, o creștere semnificativă față de 25% în 2022.
Anul acesta, păstrarea cadoului se asociază cu dăruirea sa mai departe, cu 35%. Celelalte opțiuni înregistrează scăderi față de anul precedent: schimbarea produsului a ajuns la 4% (față de 11%), donarea a scăzut la 14% (de la 18%), iar vânzarea cadourilor nepotrivite preferă doar 3% dintre respondenți (față de 7%).
Returnarea cadoului către persoana care l-a oferit rămâne cea mai evitată alegere, menținându-se la un nivel marginal de 1% în ambii ani analizați.
Concluzie – diferiți, dar uniți
Crăciunul în România contemporană nu mai reprezintă un set fix de obiceiuri, ci un spațiu de experimentare (și tensiuni) la nivel emoțional, identitar și relacional. Se manifestă ca un ritual de tranziție între:
Generații (cu valori divergente),
Identități de gen (cu roluri tradiționale versus aspirații moderne),
Tipuri de atașament (familie biologică versus familie aleasă/extinsă, inclusiv animale),
Modele de consum (consumerism versus sustenabilitate),
Dorințe personale versus norme colective,
Tradiții tradiționale versus practici împrumutate din alte culturi (catering, sesiuni foto de Crăciun, ateliere DIY etc.).
Sărbătorile de iarnă nu mai sunt doar o reluare a trecutului, ci un amestec între tradiție și tendințe. Crăciunul își păstrează farmecul, adaptându-se realităților actuale.
Generația X și Milenialii rămân adepții obiceiurilor tradiționale de familie. În schimb, Generația Z propune reguli noi și un Crăciun personalizat.
Se ridică o întrebare fundamentală în timpurile noastre: cum poți oferi un cadou cu semnificație într-o societate în continuă schimbare?