Foto: Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
26 noiembrie 2025, 19:35
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat, miercuri, în sala Media a Teatrului Național ‘I. L. Caragiale’, „Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de participare culturală și impactul educației culturale”.
Studiul analizează rolul culturii și al educației culturale în societatea contemporană, oferind date actuale despre participarea la activități culturale în spațiul public și privat, fiind prezentat în cadrul Conferencei Naționale a Managerilor Culturali, organizată de INCFC.
Coordonatorii volumului, directorul general al INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, și directorul de cercetare, dr. Anda Becuț Marinescu, alături de prof. univ. dr. Cătălin Stoica de la Facultatea de Științe Politice – SNSPA și sociologul Dan Jurcan, director al Departamentului de Cercetare al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), vor prezenta principalele rezultate ale barometrului și vor discuta despre evoluția consumului cultural în ultimii zece ani, accentuând importanța temei centrale a studiului.
Structurat în trei capitole – „Rolul culturii și al educației culturale”, „Participarea culturală în spațiul public. Tipologii de consum în contextul valorilor în schimbare” și „Deprinderi de consum media în accesarea conținuturilor culturale” – Barometrul de Consum Cultural 2024 analizează date statistice referitoare la educația culturală și evidențiază beneficiile acesteia.
Conform cercetării, în anul 2024, 67% dintre respondenți și copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, chiar dacă sunt conștienți de importanța acestor practici.
Dintre cei care au participat la astfel de activități, 78% consideră că cel mai semnificativ avantaj este învățarea directă, acumularea de informații și noțiuni despre artă și cultură; 70% au declarat că dorința de a afla mai multe informații a condus la o implicare crescută în diferite inițiative culturale, iar 42% au observat că educația culturală a influențat pozitiv performanțele școlare ale copiilor lor.
Studiul evidențiază un interes susținut pentru obiectivele de patrimoniu, cu 66% dintre respondenți vizitând cel puțin o dată pe an monumente istorice sau situri arheologice și 42% frecventând muzee, expoziții sau galerii de artă. Participarea anuală la festivaluri și evenimente culturale temporare nu este de asemenea inexistentă. În același timp, 38% din populație vizionează filme în cinematograf cel puțin o dată pe an, iar 25% participă la spectacole teatrale în mod regulat.
Majoritatea respondenților nu participă frecvent la activități culturale din cauza barierelor de acces, fie din cauza lipsei infrastructurii, fie din cauza limitărilor legate de oferta culturală sau de factori educaționali, în special în cazul consumului de muzică cultă.
Activitățile cu caracter comunitar, precum sărbători locale, evenimente, servicii religioase sau întâlniri cu rudele și prietenii, continuă să fie frecventate de un procent semnificativ dintre participanți.
Rezultatele confirmă o schimbare culturală în societate, în care relațiile de amiciție și modul de petrecere a timpului liber capătă o importanță tot mai mare.
Barometrul de Consum Cultural 2024 evidențiază lipsa unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate, factori esențiali pentru un impact durabil al culturii asupra comunității. Autorii sugerează elaborarea unor strategii integrate, menite să sprijine inițiativele educaționale, să încurajeze colaborarea între instituții și să promoveze parteneriate durabile între domeniile culturii și educației.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național de 1.064 de persoane, populație de 18 ani și peste, cu o eroare de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI, pe un eșantion aleatoriu, generat prin dial digit (numere de telefon valide în România).
Subordonat Ministerului Culturii, INCFC are ca obiectiv cercetarea, analiza și furnizarea de date statistice din domeniul culturii, precum și formarea continuă a specialiștilor din sectorul cultural.
Forumul Național al Managerilor Culturali, desfășurat din 2014, reprezintă cea mai importantă platformă de dialog și schimb de bune practici pentru managerii instituțiilor culturale, specialiști în management și antreprenori în domeniul culturii, reprezentanți ai mediului academic precum și ai autorităților centrale și locale.