Consiliul de administrație al Băncii Centrale a României (BNR) a decis, în ședința de vineri, menținerea dobânzii de referință la 6,5% anual, „în contextul incertitudinii ridicate”. Conform comunicatului băncii centrale, s-a păstrat și rata dobânzii pentru împrumuturi (Lombard) la 7,5% anual, precum și rata dobânzii pentru depozite la 5,5% anual. De asemenea, au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Perioada electorală prelungită și tensiunile politice sporite au influențat negativ piața financiară locală, a anunțat BNR după ședința de politică monetară.
„În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut considerabil în diverse forme. Aceste schimbări au afectat semnificativ lichiditatea și dobânzile de pe piața monetară, precum și echilibrul cerere-ofertă pe piața valutară, rezervatele valutare ale României și cursul leului”, a declarat BNR.
Băncile centrale au revizuit evoluțiile recente ale economiei și au aprobat raportul privind inflația, ce va fi publicat în curând.
Inflația s-a diminuat, dar nu atât de mult cât se anticipa
Inflația anuală a scăzut la 4,86% în martie 2025, față de 5,02% în luna precedentă, ca urmare a scăderii prețurilor la combustibili și energie. Această reducere a fost parțial contrabalanțată de creșterea prețurilor la alimente.
Pe ansamblul primului trimestru al anului 2025, rata anuală a inflației a scăzut mai puțin decât prognozele, începând de la 5,14% în decembrie 2024. Scăderile de la combustibili și tutun, precum și la produsele nealimentare, au fost parțial compensate de accelerarea creșterii prețurilor la energie, produsele administrate și alimentele procesate.
În aprilie 2025, inflația anuală s-a menținut la 4,85%, influențată atât de scăderile dinamicii la combustibili și tutun și la produsele non-alimentare, cât și de creșterea prețurilor la alimente și energie, inclusiv influența negativă a efectelor de bază.
Inflația, conform indicatorului armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a scăzut la 4,9% în aprilie 2025 (de la 5,5% în decembrie 2024). Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 5,0% (de la 5,6% în decembrie 2024), iar rata medie anuală a inflației IAPC a scăzut la 5,3% (de la 5,8% în decembrie 2024).
„Datele preliminare sugerează o stagnare a activității economice în primul trimestru al anului 2025, față de creșterea ușoară anticipată. Dinamica anuală a PIB-ului s-a diminuat la 0,2% (de la 0,5% în trimestrul precedent), ca urmare a evoluțiilor mixte ale componentelor cererii agregate și ale sectoarelor importante.”, a precizat BNR.
Vânzările cu amănuntul au încetinit semnificativ în primele trei luni ale anului 2025, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie. În schimb, volumul lucrărilor de construcții a crescut în aceste două luni, în principal pe segmentul rezidențial și a construcțiilor inginerești.
Producția industrială s-a contractat în primul trimestru al anului 2025, după o ușoară redresare în trimestrul anterior. Exporturile au înregistrat o scădere mai accentuată decât importurile.
„Drept rezultat, deficitul comercial s-a agravat semnificativ în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent a crescut într-un ritm ridicat în termeni anuali”, a transmis BNR.
Piața muncii a înregistrat o creștere a numărului de salariați în ianuarie-februarie 2025, iar rata șomajului a scăzut în primele trei luni, după o creștere în semestrul II 2024.
Creșterea salariilor nominale a încetinit în primul trimestru al anului 2025, rămânând la un nivel cu două cifre. Costul salarial unitar nominal din industrie s-a majorat la 16,6% în intervalul respectiv, după o coborâre semnificativă în trimestrul precedent. Sondajele indică o diminuare a intențiilor de angajare și o scădere a deficitului de forță de muncă.
Piața financiară influențată de contextul electoral
BNR consideră că piața financiară a fost profund afectată de contextul electoral recent.
„Piața financiară a rămas relativ stabilă în luna aprilie, însă a fost afectată de contextul electoral. Tensiunea politică a crescut, generând incertitudine printre investitori și îngrijorări legate de perspectiva consolidării bugetare și situației macroeconomice. După o perioadă de stabilitate, principalele cote ale pieței monetare interbancare au crescut, la fel și randamentele titlurilor de stat. Cursul leu/euro a crescut semnificativ, iar leu/USD a înregistrat o majorare accentuată și a persistent pe noul nivel.”, precizează BNR.
Dinamica anuală a creditului către sectorul privat a scăzut la 9,2% în martie 2025 (de la 9,4% în februarie), ca urmare a scăderii creditului către societăți nefinanciare. Ponderea creditului în lei către sectorul privat a crescut ușor la 70,0% în martie.
Inflația va continua să fluctueze
Consiliul de administrație al BNR a aprobat raportul asupra inflației, ediția din mai 2025, bazat pe datele până la 30 aprilie 2025.
„Conform prognozei din raport, inflația anuală va fluctua până în trimestrul III, influențată de efectele de bază și de expirarea plafonării prețurilor la electricitate. Va continua să scadă în următorii patru trimestre, pe o traiectorie mai mare decât prognoza anterioară, coborând sub limita țintă abia în trimestrul I 2026, iar ulterior menținându-se relativ constantă.”, se arată în raportul BNR.
Scăderea inflației va fi influențată de efectele dezinflaționiste fundamentale, decelerarea creșterii prețurilor importurilor și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste, pe o traiectorie mai ridicată decât previziunea precedentă. Se anticipa un deficit de cerere agregată, care va crește moderat în anul curent și se va reduce lent ulterior.
Incertitudinile majore provin din evoluția prețurilor la energie și alimente, precum și din măsurile de politică comercială adoptate de statele dezvoltate, cu impact asupra prețurilor globale.
„Incertitudinile legate de politica fiscală și de politicile de venituri sunt mari, inclusiv în contextul politic intern. Execuția bugetară din primele trei luni ale anului, precum și consolidarea bugetară în conformitate cu planurile, sunt factorii relevanți. Un pachet credibil de consolidare bugetară este esențial pentru corectarea dezechilibrului extern și pentru accesibilitatea financiară pentru sectorul public și privat”, a mai spus BNR.
Absorbția fondurilor europene este importantă pentru a contracara efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale.
„Incertitudinile economice provin din războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, politica comercială a SUA și măsurile adoptate de alte state, cu potențial impact asupra economiei globale. Atitudinea Băncilor Centrale din regiune și decizii anterioare BCE/Fed sunt factori relevanți”, a mai menționat BNR.
Pe baza evaluărilor și datelor disponibile, în contextul incertitudinii ridicate, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de referință la 6,5% anual, a ratei lombard la 7,5% și a ratei de depozit la 5,5% anual. De asemenea, s-au menținut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii.
Deciziile BNR au ca scop menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și sprijinirea creșterii sustenabile. Mixul echilibrat al politicilor macroeconomice și implementarea reformelor structurale sunt factori esențiali pentru stabilitatea macroeconomică.
BNR monitorizează îndeaproape evoluțiile interne și internaționale și este pregătit să utilizeze instrumentele necesare pentru atingerea obiectivului privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Noul Raport trimestrial privind inflația va fi prezentat publicului pe 20 mai, iar următoarea ședință de politică monetară va avea loc pe 8 iulie.