Bolojan reduce pensiile românilor și blamează magistrații pentru lipsa finanțării, în timp ce Ungaria, Polonia și Germania investesc în bunăstarea seniorilor și cresc veniturile acestora

În Ungaria se va acorda a 14-a pensie. În România, toate pensiile peste 3.000 de lei au fost diminuate. În Polonia, pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania, cu 3,73%. În România, însă, prețurile continuă să crească, în timp ce pensiile rămân înghețate. Între timp, agenda publică este dominată de discuția privind pensiile magistraților, având în prim-plan exclusiv această temă, în timp ce drama peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade constant, este ignorată.

Contrar situației din România, unde banii pentru pensii au fost reduși și înghețați, Ungaria conduse de Viktor Orbán, Polonia sub conducerea lui Nawrocki și Germania, aflată în plină reformă, intenționează să majoreze veniturile pensionarilor.

Când Bolojan și „specialiștii” se confruntă, pensionarii pierd

De peste două luni, România se află în impas în disputa privind pensiile speciale ale magistraților. Deși acest subiect domină discursul public, impactul său economic real este mai mic decât pare. Din cei 4,69 milioane de pensionari, „specialii” reprezintă mai puțin de 10% din total. În această categorie intră toate categoriile de pensii și indemnizații, inclusiv pentru militari, veterani de război sau revoluționari. În schimb, conflictul lui Bolojan vizează în special cei 0,2% dintre beneficiarii pensiilor speciale, reprezentând 0,02% din totalul pensiilor, respectiv magistrații, care beneficiază doar de o mică parte din total.

Miza politică este foarte mare, iar menținerea conflictului cu „specialii” în vizorul opiniei publice justifică ignorarea altor realizări ale Guvernului Bolojan. Începând cu luna august, 1,8 milioane de români au avut pensiile diminuate, mamele au primit indemnizații reduse, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost implementate rapid, fără decizii de neconstituționalitate din partea CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile.

Generația activă asigură finanțarea pensiilor curente

Anul trecut, 8,5% din PIB s-au alocat pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB pentru pensiile speciale.

Contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. În esență, România cheltuiește cu o treime mai mult pentru pensii decât colectează din contribuții.

În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În condițiile actuale, până în 2050 raportul se va apropia de unul la unu – adică un angajat va susține un pensionar.

România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii diminuate, înghețate și fără indexare

În România, pensiile sunt înghețate în acest an, după ce măsura de indexare din 1 ianuarie 2025 nu a mai fost aplicată. Mai mult, în 2026, pensiile vor rămâne fără creștere, deoarece indexarea din 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar extrem de mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. Între timp, 1,8 milioane de pensionari au văzut reducerea veniturilor din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata contribuției CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.

Coaliția continuă lupta cu ceilalți beneficiari de pensii speciale

Chiar și într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să renunțe la obsesia pensiilor magistraților în rivalitatea cu celelalte instituții ale statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a reafirmat recent că forma actuală a legii privind reforma pensiilor magistraților va fi menținută, chiar dacă proiectul a fost respins de CCR din lipsa avizului CSM. În același timp, Hunor anunță că următoarele categorii vizate de eventuale reforme vor fi militarii, angajații din Ministerul de Interne și SRI.

Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță a 14-a pensie pentru maghiari

La sfârșitul lui octombrie, Viktor Orbán a anunțat că Guvernul maghiar „lucrează intens” la un proiect de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform planului, începând cu 2026, pensionarii maghiari vor primi o a 14-a pensie lunară, în plus față de cele 13 plăți anuale, însă implementarea se va face gradual. Anunțul a venit ca răspuns la nemulțumirea pensionarilor cu venituri scăzute.

Guvernul Ungariei a transmis Parlamentului propunerea de adoptare a pensiei pe 14 luni, cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026, în contextul unei competiții electorale strânse. Partidul Fidesz al lui Orbán se confruntă cu un adversar puternic, Tisza.

Merz propune majorarea pensiilor germanilor cu 3,73%, în timp ce opoziția CDU/CSU se opune planului cancelarului

Germania se află în atenția privind situația pensionarilor, care reprezintă aproximativ un sfert din populație, adică 21 de milioane de persoane.

Coaliția cancelarului Friedrich Merz intenționează ca începând cu 1 iulie 2026, pensiile să fie majorate cu 3,73%, conform raportului despre securitatea socială pentru 2025. Se estimează că această creștere va depăși rata inflației prognozate, care este în jur de 2%.

Decizia finală urmează să fie anunțată în primăvara anului următor. În octombrie, inflația din Germania a fost de 2,3%, comparativ cu 9,85% în România în luna august. Situația pensiilor din Germania rămâne, totuși, neclară.

Riscul pentru coaliția lui Friedrich Merz constă în opoziția unor deputați din fracțiunea CDU/CSU, care se pronunță deschis împotriva reformei pensiilor propuse de cancelar. Aceștia intenționează să blocheze proiectul dacă nu vor fi făcute modificări.