Creșterea prețurilor determină automat creșterea încasărilor de TVA la buget.
Creșterea prețurilor, cunoscută și ca inflație, reprezintă o taxă latentă. Orice majorare a prețurilor conduce inevitabil la o creștere a nivelului de TVA în prețuri. Guvernul, confruntat cu presiuni bugetare, este primul beneficiar al creșterilor de prețuri, primind mai multe venituri din TVA. Aceste venituri constituie o sursă esențială pentru bugetul național.
Inflația a atins aproape 10% în august 2025, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Veniturile fiscale ale statului român, provenite din taxe și impozite, au fost de 292 miliarde lei în 2024. Încasările din TVA au reprezentat 120 miliarde lei. Practic, guvernul a obținut din această taxă 41% din totalul încasărilor din alte taxe și impozite: accize, impozit pe venit, pe profit, taxe imobiliare etc.
Creșterea inflației la 10% contribuie semnificativ la sporirea veniturilor guvernului din TVA.
Un leu suplimentar în bugetul de stat este esențial, având în vedere provocarea reprezentată de închiderea bugetului cu un deficit de 8,3% din PIB, conform acordului actual cu Comisia Europeană. Obiectivul de 3% din PIB, stabilit prin acordurile de aderare la Uniunea Europeană, rămâne o țintă îndepărtată.
Cum contribuie creșterea prețurilor la creșterea veniturilor bugetare
Dacă luăm exemplul unui produs de 100 de lei, o creștere a prețului de 10%, echivalentă cu o rată de inflație de 10%, duce prețul la 110 lei. La 100 de lei, TVA era de 21 de lei. La 110 lei, TVA ajunge la 23 de lei. Această diferență, deși mică în cazul unui singur produs, se acumulează la nivel național, generând venituri semnificative pentru buget.
Estimarea totală a vânzărilor din 2024 a companiilor românești este de 600 miliarde lei. Luând în considerare doar inflația prețurilor de consum, o creștere de 10% din august 2025 ar conduce la creșteri de venituri bugetare de 10-12 miliarde lei pe parcursul întregului an 2025.
Prin urmare, guvernul ar putea obține venituri suplimentare de 10 miliarde lei pe an, adică 2 miliarde de euro, echivalentul a 0,5% din PIB, doar din creșterea prețurilor.
„Prognoza inflației? Avem o tendință ascendentă, în septembrie probabil vom ajunge la un vârf, iar spre sfârșitul anului viitor vom ne îndreptăm spre țintă. 8,8% este noua prognoză de inflație a BNR pentru decembrie 2025, posibil 9%. Efectul direct al măsurilor fiscale dispare după patru trimestre de implementare, ducând la o scădere bruscă a inflației anuale în T3/2026, când influențele dezinflaționiste vor domina.”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
În esență, guvernatorul BNR indică faptul că prețurile vor continua să crească până spre finalul anului, iar efectele fiscale se vor diminua abia peste un an.
Guvernul se confruntă cu inflația, prin intermediul ei însăși
Experții financiari afirmă că creșterea prețurilor din august a fost cauzată de majorările de TVA, însă vârfurile inflației deocamdată nu au fost atinse.
„Presiunile asupra prețurilor au crescut semnificativ în august, odată cu atingerea unui nivel de 9,9% (iulie: 7,8%), depășind ușor prognoza noastră de 9,8% și consensul pieței de 9,4%. Impactul creșterilor de TVA a fost evident în date, iar presiunile inflaționiste în sectorul serviciilor au ieșit în evidență. Estimăm un IPC de 9,6% la sfârșitul anului”, a notat analistul ING Ştefan Posea, într-o analiză pentru investitori.
Economiștii Erste, proprietarul celei de-a doua bănci din România ca mărime, susțin că majorările de TVA din august au avut un impact semnificativ asupra inflației.
„Un element central (pentru inflație – n. red.) în această lună a fost creșterea TVA și accizelor, precum și modul în care aceste creșteri au fost transmise către consumatori. Datele arată un efect transmisiv mai ridicat decât prognoza noastră inițială (de 60-70%), care se baza pe date istorice”, afirmă analiștii Erste.
Rămâne neclar în acest moment când va începe reducerea inflației. Cert este că inflația diminuează puterea de cumpărare a cetățenilor. Însă, pentru guvern, creșterea acestora se traduce în venituri suplimentare bugetare.