Teheranul a fost acoperit de un nor de fum toxic timp de mai multe zile după bombardamentele asupra depozitelor de petrol din oraș, ridicând semne de alarmă privind sănătatea populației și mediul înconjurător. Incendiile provocate de aceste atacuri continuă să ardă, iar autoritățile iraniene califică situația drept un „ecocid”.
Bombardamentele și efectele asupra mediului
Pe 7 martie, mai multe depozite petroliere din Teheran și împrejurimi au fost vizate, inclusiv depozitul Shahran din nord-vest, depozitul de petrol Aqdasieh din nord-est, rafinăria din Teheran situată în sud și instalația Shahid Dolati din vest. În urma atacurilor, depozitul Shahran a generat o coloană densă de fum toxic și a fost rămas în flăcări, alături de rafinăria din Teheran. Imaginile din satelit arată că, după două zile, aceste depuneri de foc în continuare mocneau, în timp ce în aceeași perioadă, unele incendii au fost considerate stinse, dar semne clare ale încălzirii și toxicității rămâneau vizibile.
Un incident notabil a fost furtuna, care a adus o „ploaie neargă” încărcată cu petrol peste oraș. Oficialii iranieni au descris situația ca fiind „un ecocid”, cel puțin pentru impactul asupra mediului și sănătății publice.
Impact asupra sănătății și populației
Mulți locuitori s-au plâns de probleme respiratorii, iritații ale ochilor și pielii, precum și de dureri de cap, în urma expunerii la fum. Specialiștii avertizează că aceste simptome pot semnala riscuri pe termen lung, precum boli cardiovasculare, probleme cognitive, deteriorarea ADN-ului și cancer.
Se remarcă faptul că aerul din Teheran avea deja probleme de calitate, fiind considerat irespirabil de ani de zile din cauza poluării persistente, agravată de utilizarea combustibilului de calitate inferioară, cum este „mazutul” pentru încălzire. Particulele degajate în urma exploziilor din această lună s-au depus pe mașini, drumuri și clădiri, creând un strat de poluare pe suprafețe și în aer.
Medicii iranieni au distribuit sfaturi pentru populație, recomandând evitarea expunerii în aer liber, aruncarea hainelor contaminate, purtarea măștilor N95 și evitarea poziției sub copaci, pentru a reduce riscurile de inhalare a particulelor toxice.
„Ploaia neagră” și riscurile epidemiologice
Specialiști precum Akshay Deoras, cercetător la Universitatea din Reading, explică că simptomele observate de populație sunt compatibile cu efectele incendiilor petroliere. Compușii de sulf și azot, eliberate în urma arderii petrolului, pot forma acizi în ploaie, ceea ce explică „ploaia neagră” observată și depunerile pe suprafețe.
Picăturile de ploaie acționează ca niște bureți, colectând poluarea din aer, ceea ce a fost perceput ca o ploaie întunecată și contaminată. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat anterior că această poluare riscă să contamineze alimentele, apa și aerul, în special afectând copii, persoane în vârstă și cei cu afecțiuni cronice.
UNEP a semnalat că fumul rezultat din arderea petrolului a fost inhalat de oameni, inclusiv de copii, ceea ce ridică îngrijorări pentru sănătatea pe termen lung și impactul asupra mediului. De asemenea, poluarea poate ajunge în sol și apă, infiltrând pânza freatică și contaminează culturile, afectând rezervele de hrană.
Această situație continuă să fie o prioritate în monitorizarea riscurilor pentru sănătate și mediul înconjurător, fiind în curs de evaluare amploarea și durata efectelor.