Participanții la cel mai mare marș al mândriei din București au discutat cu jurnaliștii despre evoluția societății și importanța vizibilității actuale. Ei au remarcat și o prezență sporită a discursului homofob în spațiul public.
În urmă cu două decenii, Bucureștiul a găzduit prima paradă a mândriei. Atunci, aproximativ 300 de persoane au participat, un eveniment amintit de organizatori ca având „o gardă de jandarmi mai numeroasă decât participanții și un curaj dificil de imaginat în România anului 2000”.
Astăzi, 7 iunie, marșul a înregistrat o participare de 100 de ori mai mare. În total, 30.000 de persoane au participat la Paradă în 2025, cea mai vastă demonstrație de până acum.
Evoluția paradăi mândriei în ultimii ani
Evenimentul, organizat de Asociația ACCEPT, a urmat traseul obișnuit, de la Piața Victoriei până la Parcul Izvor, încheindu-se cu un concert în aer liber.
Potrivit participanților, actuala paradă a mândriei s-a desfășurat într-un context perceptiv mai tensionat decât în alte ediții, dar fără incidente majore.
Am întrebat participanții cum percep această ediție față de cele precedente și dacă observă modificări în modul în care este percepută comunitatea LGBTI+ în societatea românească.
„Ne spun să rămânem doar în dormitor”
Andre, în vârstă de 36 de ani, a observat o intensificare a discursului discriminatoriu în spațiul public, în special în timpul campaniei electorale: „Au fost utilizate expresii, inclusiv în campania electorală, referitoare la comunitatea LGBT. Am observat comparații nepotrivite, termeni jignitori și o normalizare a homofobiei, chiar și în turul secund al alegerilor”. A menționat și glume și insinuări legate de orientarea sexuală a unui candidat.
Andre consideră că responsabilitatea pentru această atmosferă nu este doar politică, ci și socială – comunitatea fiind adesea transformată într-un „țap ispășitor pentru problemele naționale”.
„Ni se cere să rămânem doar în dormitor, dar când ieșim în stradă, la fel ca orice contribuabil din țară, suntem considerați persoane nedorite și judecați pentru ceea ce se întâmplă”, a adăugat Andre.
„Și alte comunități sunt neglijate”
Cu toate acestea, dincolo de tensiuni, Andre a remarcat și semne încurajatoare: „Am întâlnit persoane aliate, care au venit astăzi, și asta mă bucură. Este vorba de identitatea noastră și nu este ceva trecător”.
Andre subliniază că, în ciuda unei percepții generale că „glonțul a trecut pe lângă”, comunitatea nu poate slăbi vigilenta.
Ea atrage atenția asupra altor comunități marginalizate și sugerează că societatea ar trebui să înțeleagă că nu numai un anumit tip de cetățeni are dreptul la exprimarea în spațiul public. „Sunt și alte categorii neglijate”, este concluzia sa. „Nu ni se mai spune că nu e și România noastră.”
În viziunea sa, identitatea LGBTI+ nu este incompatibilă cu religia și nu este sursa conflictelor. „Nu agresăm fizic, nu facem mișto de cei care vin la noi cu Biblie”. Mentionează un moment din marș când unii oameni i-au așteptat pe participanți cu icoane, mesaje religioase și Biblie.
Pentru Nicoleta, diferența față de anii trecuți este evidentă, în primul rând prin numărul record de participanți. Ea consideră că această prezență mai vastă sugerează o deschidere sporită a societății românești.
„Vorbesc atât despre membrii comunității, cât și despre aliații lor. Acesta este un mesaj puternic că societatea românească este pregătită pentru recunoașterea parteneriatului civil și a unei forme de protecție pentru cuplurile de același sex”.
Cu toate acestea, creșterea vizibilității se corelează și cu creșterea ostilității. Nicoleta vorbește despre un climat politic în care comunitatea queer este frecvent ținta atacurilor. „Agresivitatea a crescut față de comunitatea LGBT. Grupurile de extremă-dreapta au demonizat comunitatea în campaniile electorale, prezentând homosexualii, lesbienele și persoanele trans ca cel mai mare pericol pentru societate.”
Este un fenomen pe care îl resimte direct în viața de zi cu zi: „Pe pielea mea, am simțit cum ura a crescut exponențial pe fondul discursului homofob al politicienilor”.
„Mi s-a părut mai sigur decât în alți ani”
Pentru Constantin, 21 de ani, prezent la paradă după un sejur în Marea Britanie, ediția din 2025 a fost marcată de un sentiment de siguranță nemaiîntâlnit în trecut. „Am observat oameni tineri, fiecare se simte în siguranță la Paradă, am văzut și mulți oameni heterosexuali. Asta ne arată că cu cât suntem mai mulți, cu atât mai bine.”
Niciun candidat la alegeri nu a fost deschis susținător al drepturilor LGBTI+, dar diferențele dintre ei au fost perceptibile. „Era evident că unul dintre ei era mult mai ostil, cu un fel de „pro-România versus pro-gay”, implicând ideea că gayii vin în țară.”
Pentru el, rezultatul alegerilor a contribuit la o atmosferă mai puțin tensionată. Consideră o posibilă revenire în țară dacă lucrurile continuă să se dezvolte pozitiv.
„Mă așteptam la incidente, dar, din fericire, nu au fost”
Mihai-Daniel Necula, influencer, activist și muzician, declară că, deși a avut așteptări rezervate și temeri de incidente, atmosfera marșului i s-a părut mai calmă.
El observă o schimbare pozitivă, măcar la nivel bucureștean: „Mă așteptam la incidente, dar, din fericire, nu au fost. Spre surprinderea mea, Bucureștiul este mult mai receptiv decât alte zone, chiar și comparativ cu anul trecut. Depinde de oameni, în general. Părea că situația s-a deteriorat, dar acum cred că suntem pe drumul cel bun.”
Face o remarcă despre persoanele declarate creștine care, în opinia lui, utilizează credința pentru a condamna public comunitatea LGBTI+.
Astfel de poziții au fost observate în aceeași zi, în paralel, la „Marșul normalității”, care susține familia tradițională (bărbat-femeie), unde au fost afișate icoane și mesaje religioase împotriva paradei mândriei.
„Ar trebui să înțeleagă că, indiferent de sexualitate, lucrurile pot merge împreună. Noi nu ne certăm cu ei. Războiul nu începe de la noi, nu mergem la Sfânta Parascheva pe margine.”
„Există gay creștini”.