Tren de viteză Pendolino (fotografie Krumphanzl Michal / ČTK / Profimedia)
Comisia Europeană a inițiat un plan pentru „accelerarea trenurilor” de mare viteză în Europa, ceea ce ar însemna ca, până în 2040, durata călătoriei de la București la Budapesta sau Sofia să fie de aproximativ șase ore. Pentru a atinge aceste timpi, magistralele principale trebuie să funcționeze cu viteze de 200 km/h, ceea ce reprezintă de 3-4 ori peste media actuală din România.
În prezent, cele mai rapide trenuri românești ating viteze de 160 km/h, însă această viteză este posibilă pe mai puțin de 3% din rețea. Viteza medie pe întregul sistem este de aproximativ 45 km/h, cu zone extinse cu limitare la 30 km/h.
Conform strategiei prezentate de Comisia Europeană, în următorii 15 ani, o călătorie de la București la Budapesta ar trebui să dureze circa 6 ore și 15 minute, comparativ cu peste 15 ore în prezent. De asemenea, distanța între București și Sofia ar putea fi parcursă în șase ore, față de peste zece ore acum.
De asemenea, o călătorie București – Varșovia ar urma să dureze în jur de 9 ore și jumătate, în condițiile în care în prezent nu există tren direct, iar cu schimbare la Budapesta timpul depășește o zi. Pentru țările baltice, obiectivul este ca drumul dintre capitala României și Vilnius să fie de 12 ore, iar spre Riga să fie necesare peste 15 ore. În prezent, această rută necesită peste 30 de ore de călătorie.
„Bazându-se pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), strategia urmărește reducerea la jumătate a duratei multor trasee feroviare populare din Europa, comparativ cu situația actuală. De exemplu, până în 2030, pasagerii vor putea călători de la Berlin la Copenhaga în patru ore, în loc de șapte ore. Până în 2035, Sofia și Atena vor fi la doar șase ore distanță pe cale ferată, iar noi conexiuni transfrontaliere vor lega țările baltice și vor permite călătoria de la Paris la Lisabona via Madrid”, transmite comunicatul CE.
Strategia vizează crearea unei rețele feroviare de mare viteză complete până în 2040, structurată în jurul a patru piloni principali:
- Accelerarea investițiilor și armonizarea unei rețele europene interoperabile de mare viteză
- Crearea unui cadru atractiv și competitiv pentru serviciile feroviare
- Susținerea unui sector feroviar european puternic, inovator și armonizat
- Consolidarea guvernanței la nivelul Uniunii Europene pentru coordonare și implementare
Unul dintre „pilonii” strategiei se referă la eliminarea blocajelor transfrontaliere prin stabilirea unor termene obligatorii până în 2027 și identificarea de soluții pentru viteze mai mari, inclusiv peste 250 km/h acolo unde este economic fezabil.
O propunere detaliată pentru 2026 va urmări îmbunătățirea sistemelor de ticketing și rezervare transfrontalieră, facilitând planificarea și achiziția de bilete pentru călătorii internaționale fără probleme. De asemenea, se va lucra la eliminarea barierelor de acces pentru operatorii noilor trenuri de mare viteză.