București, temperaturi ridicate vara. Fotografie: Inquam Photos / Mălina Norocea
Temperatura medie anuală în orașele din România a înregistrat o creștere constantă în ultimii patru ani. Bucureștiul, care a depășit de mai multe ori pragul de 40 de grade în sezonul estival, a devenit astăzi una dintre cele mai calde capitale din Europa, conform unui raport de specialitate citat duminică de Agerpres.
„Orașele din România se încălzesc într-un ritm accelerat. Peste 12 milioane de locuitori ai țării trăiesc în mediul urban, iar mai mult de jumătate dintre aceștia sunt expuși zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius mai ridicate decât în zonele rurale învecinate. Temperatura medie anuală în centrele urbane românești a crescut constant, depășind 12 grade Celsius între anii 2021-2024, cu peste două grade mai mult comparativ cu secolul trecut”, indică raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro ne îndreptăm”.
Conform experților, în 2025, mai multe orașe din sud și vest, precum București, Alexandria sau Timișoara, au depășit pragul de 40 de grade Celsius în sezonul estival.
De asemenea, Capitala este în prezent una dintre cele mai calde capitale europene, înregistrând o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie, similar cu Atena sau Roma.
Factorii ce intensifică fenomenul de încălzire
În această context, specialiștii menționează că intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad și două grade pe timpul nopții, respectiv între 3-5 grade Celsius pe parcursul zilei, atingând chiar 7-8 grade în perioadele caniculare.
„În plus, emisiile din trafic și activitățile economice din zonele urbane amplifică fenomenul de încălzire locală. Efectele se resimt diferit: zonele dens populate, cu puține zone verzi și clădiri înalte – adevărate canioane termice – sunt cele mai vulnerabile”, adaugă raportul.
Până și populația vulnerabilă – în special persoanele în vârstă, cu venituri reduse sau cei care desfășoară activități în aer liber – resimt cel mai acut consecințele valurilor de căldură.
„În aceste zone, riscul de apariție a bolilor sau mortalitatea asociate valurilor de caniculă crește semnificativ. Datele satelitare și platforme precum SynUHI permit monitorizarea intensivă a fenomenului de insulă de căldură urbană și evidențiază extinderea acesteia anual. Totuși, politicile de adaptare sunt fragmentate: soluțiile naturale – coridoare verzi, acoperișuri vegetale, zone umbrite și suprafețe permeabile – pot reduce temperatura locală cu până la 5 grade Celsius și pot aduce beneficii pentru sănătate și calitatea vieții. Implementarea acestor măsuri depinde, însă, de colaborarea între comunități civice și autoritățile locale”, subliniază autorii raportului.
Emisiile de gaze cu efect de seră ale României
În ceea ce privește gazele cu efect de seră, raportul evidențiază că România a înregistrat o „reducere spectaculoasă” a acestora, de 75% comparativ cu anul 1990, aproape dublu față de media europeană. Totuși, această performanță se datorează în principal prăbușirii industriale din anii ’90, și nu unor politici climatice eficiente.
„În prezent, provocarea principală este să trecem de la aceste reduceri facile la măsuri concrete în sectoarele cele mai dificile – transport, construcții și agricultură – unde progresul necesită investiții majore și schimbări structurale și de comportament. În ciuda performanței istorice, economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din Uniunea Europeană: pentru fiecare euro produs, se generează aproape 500 de grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media Europeană. Această disproporție arată că „miracolul” reducerilor nu poate fi repetat, iar pentru viitor este nevoie de politici climatice solide care să stimuleze modernizarea economică, creșterea eficienței energetice și adoptarea tehnologiilor curate”, susțin autorii raportului.