Fostul ministru Adrian Câciu analizează execuția bugetară, evidențiind gestionarea necorespunzătoare a actualului prim-ministru Ilie Bolojan. „În ceea ce privește „moștenirea grea”, deficitul din luna iunie este mai mic decât prognoza, anume 3,7% din PIB (3,68% exact), față de 4,2% din PIB prognozat pentru primul semestru. Guvernul Bolojan a cunoscut această situație încă de la început, dar a optat pentru discursul privind dificultățile, generând o imagine eronată!”, afirmă Câciu.
Câciu, fost ministru al Finanțelor, se întreabă despre motivația acestei abordări, oferind câteva posibile explicații: „Era nevoie de o narațiune! De austeritate și de o imagine a salvatorului. O abordare departe de profesionalism!”.
Fostul ministru detaliază, cu argumente, că deficitul în prima parte a anului a fost chiar mai mic decât cel planificat.
„În termeni nominali, deficitul în primele șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel planificat, de 80,4 miliarde lei. Comparativ cu anul trecut, se observă o situație similară din punct de vedere procentual, cu o ușoară scădere în valori nominale. Analiza se face în raport cu prognoza, întrucât fiecare lege bugetară are obiective și o strategie specifică de punere în aplicare.”
De pildă, bugetele din 2025 prezintă o implementare mai activă în prima jumătate (posibil și din cauza amânărilor de la sfârșitul anului trecut), cu un deficit planificat de 4,2% din PIB, față de 2,8% din PIB în a doua jumătate (detalii în graficul atașat, accesibil pe site-ul MFP).”
Câciu identifică problemele cheie:
a. Venituri: Se înregistrează o subperformanță de 26 de miliarde lei față de prognoză. Este o problemă semnificativă! Se preconiza o realizare de 17,6% din PIB, dar s-au obținut doar 16,4% din PIB. Ministrul Nazare trebuie să analizeze cauzele acestei subperformanțe, evaluând impactul încetinirii economice, al neîncasărilor, al veniturilor nefiscale și al fondurilor europene.
A observat și o subperformanță la granturile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Neîncasările generează un minus de cel puțin 7 miliarde lei.
b. Cheltuieli: O subperformanță considerabilă de 36,6 miliarde lei!
Echivalent a 1,7% din PIB.
Cauzele subperformanței includ investiții, facturi amânate și neachitări din împrumutul PNRR. Rectificarea bugetară ar trebui să includă și plata la zi a facturilor și decontarea lucrărilor parțial finalizate.
Subperformanța nu este cauzată de elemente rigide ale bugetului.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este un semnal de alarmă, determinată de dobânzile ridicate acordate obligațiunilor de stat pentru populație, fapt care influențează întregul sistem financiar. Diferența de dobânzi față de anul trecut este de 9%. Stocul de datorie este mare, iar costul mediu de finanțare ajunge la 7,2%, în timp ce bugetul a prevăzut doar 41,9 miliarde lei. Este necesară o alocare suplimentară în rectificarea bugetară, estimată la 0,4% din PIB.
Rectificarea bugetară va fi negativă! Deraparea a fost stopată în primele șase luni.
Din păcate, partea de venituri continuă să prezinte dificultăți. Restanțele față de sectorul privat cresc și necesită soluționare rapidă.
„În schimb, veți observa multe comentarii negative despre deficitul semestrial. Unii, care abordează bugetul general consolidat superficial, ar trebui să înțeleagă mai bine conceptele de buget, deficit, corelații cu planificarea și strategia fiscal-bugetară. Ar trebui să identifice vulnerabilitățile, subperformanțele și potențiale riscuri legate de execuția slabă sau excesivă pe anumite capitole, necesitând ajustări! Din păcate, dorința excesivă de popularitate contracarează orice profesionalism!”, mai afirmă Câciu.