Restanțele la contribuțiile pentru întreținere reprezintă una dintre cele mai frecvente surse de conflicte în ansamblurile rezidențiale. Mulți proprietari se întreabă dacă datorii vechi către asociația de proprietari pot fi anulate prin procedura de prescripție și, în special, după câți ani. Răspunsul rapid este: da, pot fi supuse prescripției, însă acest proces nu are loc în mod automat și nu în orice circumstanțe. Legislația stabilește reguli precise, iar fiecare caz trebuie analizat cu atenție.
Ce reprezintă prescripția și cum se aplică în cazul contribuțiilor de întreținere
Conform Codului civil, prescripția extinctivă este mecanismul legal prin care dreptul de a solicita executarea unei datorii se stinge dacă nu este exercitat într-un termen stabilit. În contextul datoriilor către asociația de proprietari, se face referire la cheltuieli comune și obligații lunare, considerate obligații periodice.
Pentru acest tip de creanțe, durata generală de prescripție este de 3 ani, calculată de la data scadenței fiecărei sume datorate. Aceasta înseamnă că fiecare factură lunară de întreținere are propriul termen de prescripție. Dacă o factură din ianuarie 2021 nu a fost plătită, termenul de 3 ani începe să curgă din momentul în care suma a devenit exigibilă, nu de la ultima restanță acumulată.
Un aspect esențial: dacă întreținerea nu a fost achitată niciodată, prescripția nu se calculează „globale”, ci separat, pentru fiecare lună restantă.
O concepție eronată frecvent întâlnită este aceea că datoria „dispare automat” după 3 ani. În realitate, prescripția trebuie invocată și stabilită de către instanță. Asociația poate continua să solicite plata, iar proprietarul trebuie să ridice excepția prescripției în eventualele procese. În caz contrat, instanța nu o aplică din oficiu.
De asemenea, termenul de prescripție poate fi întrerupt. Acest lucru se poate realiza prin trimiterea unei somații oficiale, recunoașterea datoriei de către proprietar sau inițierea unei acțiuni în instanță. În aceste situații, durata de 3 ani începe să curgă din nou, de la zero.
Ce se întâmplă dacă proprietarul a decedat
Decesul proprietarului nu anulează datoriile către asociație. Restanțele trec în masa succesiunii și se transmit moștenitorilor. Aceștia răspund pentru obligații doar în limita cotei-părți moștenite, nu cu bunurile proprii.
Dacă moștenitorii renunță expres la moștenire, nu mai au nicio responsabilitate de plată. În cazul în care nu fac demersuri pentru renunțare și nu depun declarație în acest sens, legea consideră acceptarea tacită a moștenirii după termenul legal de 6 luni de la deschiderea succesiunii. Astfel, pot fi obligați să achite datoriile, dar doar până la valoarea bunurilor moștenite.
Asociația dispune de diverse instrumente legale: poate notifica moștenitorii, poate solicita deschiderea succesiunii, poate solicita un titlu executoriu în instanță sau poate demara procedura de executare silită, dacă termenul de prescripție nu a fost atins.
Așadar, creanțele mai vechi de 3 ani pot fi prescrise, însă numai dacă această situație este invocată și confirmată în instanță. În cazurile ce implică proprietari decedați, situația devine mai complexă și este recomandat consultul unui specialist în drept.