
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, ar putea vizita în viitorul apropiat Statele Unite, a declarat joi un emisar american, într-o mișcare care ar putea reprezenta un progres semnificativ în eforturile de normalizare a relațiilor dintre cele două țări. Anunțul survine după întâlniri recente între oficialii americani și liderul de la Minsk, în contextul negocierilor pentru eliberarea prizonierilor politici din Belarus.
Posibila vizită a lui Lukașenko și discuțiile cu SUA
Emisarul american, John Coale, a făcut declarația după întâlnirea cu Lukașenko la Minsk, evidențiind colaborarea pe subiecte precum eliberarea prizonierilor și redeschiderea ambasadei SUA în Belarus. El a precizat că cele două părți lucrează la organizarea unei vizite a liderului belorus, dar nu a oferit detalii despre data exactă sau despre rezultatele concrete ale negocierilor.
Mass-media de stat din Belarus a citat declarațiile lui Coale, care a afirmat că discuțiile s-au concentrat și pe posibila reluare a activității ambasadei americane. Washingtonul a închis anterior ambasada din Minsk ca răspuns la sprijinul acordat Rusiei pentru invadarea Ucrainei, în februarie 2022.
Contextul negocierilor și condițiile SUA
SUA exercită presiuni pentru normalizarea relațiilor cu Lukașenko, în schimbul eliberării a peste 1.100 de deținuți politici considerați prizonieri de organizațiile pentru drepturile omului. În timpul negocierilor anterioare, s-au obținut eliberări deținuți, inclusiv a câtorva personalități importante, precum laureatul Premiului Nobel pentru Pace Ales Bialiațki și opozanți precum Maria Kolesnikova și Viktar Babarika.
Până în prezent, nu există informații despre eventuale eliberări suplimentare rezultate din aceste discuții. În același timp, oficialii americani nu au anunțat încă dacă urmează să se reia cooperarea economică în formatul anterior, inclusiv reluarea sancțiunilor asupra potasei belaruse, un ingredient esențial pentru industrie și exporturi.
Reacțiile și pozițiile politice din Belarus
Lukașenko, aflat la conducere din 1994, a întâmpinat vizita cu o expresie de deschidere, afirmând că este pregătit să discute orice problemă și să răspundă întrebărilor americane. În discursul său, el a menționat și criza din Ucraina și conflictul din Iran, afirmând că Statele Unite „luptă împotriva prietenilor” lor.
Lidera opoziției belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, a exprimat sprijin pentru eforturile SUA în obținerea eliberării prizonierilor, dar a subliniat că trebuie să aibă loc și schimbări sistemice în Belarus. Ea a insistat pentru încetarea represiunii și pentru organizarea de alegeri libere și corecte, precum și pentru un dialog autentic cu societatea belarusă, nu doar cu Lukașenko.
Istoricul negocierilor și poziția internațională
De la revenirea la putere a lui Lukașenko în 1994, Belarus a fost adesea perceput ca un stat izolată, fiind considerat paria de către Occident din cauza bilanțului său în materie de drepturi ale omului și a sprijinului pentru Rusia în conflictul din Ucraina.
În decembrie anul trecut, discuțiile precedentes cu oficialii americani au condus la eliberarea a încă 123 de prizonieri politici. Relațiile dintre cele două țări s-au schimbat treptat, SUA răspunzând și prin ridicarea anumitor sancțiuni, inclusiv eliminarea restricțiilor asupra potasei belaruse.
Reacțiile din Belarus și din rândul opoziției internaționale reflectă o percepție diffuză că, în ciuda dialogurilor și gesturilor de normalizare, Lukașenko nu a implementat schimbări semnificative în cadrul sistemului său politic. Liderii opoziției atrag atenția asupra necesității unor reforme reale, nu doar reacții temporare, pentru a asigura o schimbare durabilă în țară.
Informațiile indică o continuare a negocierilor discretîn plan diplomatic, fără însă ca rezultatele concrete să fie încă oficiale sau detaliate.














