Continuarea studiilor a devenit o provocare semnificativă pentru studenții din România, într-un context caracterizat prin austeritate, reducerea sprijinului financiar și presiuni tot mai mari asupra familiilor. O analiză publicată de Confederatia Națională a Organizațiilor Studențești din România (CNOSR) evidențiază costurile lunare minimale necesare unui student și subliniază diferența semnificativă dintre aceste cheltuieli și suportul financiar acordat de stat prin burse.
Costul minim lunar pentru un student în România
Conform datelor divulgate de CNOSR, un student are nevoie de cel puțin 2.027,99 lei lunar pentru a-și susține studiile. Această sumă reprezintă cheltuielile esențiale, fiind împărțită pe diverse categorii. Cea mai mare parte a bugetului o reprezintă mesele, care ating 1.071,00 lei lunar, urmate de cazare, cu un cost minim de 454,00 lei. Alte cheltuieli includ materiale de studiu în valoare de 68 de lei, transport local de 11,99 lei, îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 234,00 lei, precum și produse pentru uz casnic și igienă personală estimate la 189,00 lei.
Analiza evidențiază faptul că aceste sume nu includ cheltuieli neprevăzute sau suplimentare, ci reprezintă strict necesarul minim pentru a continua studiile în condiții decente. În acest context, CNOSR atrage atenția asupra discrepanței majore dintre costurile reale și sprijinul financiar disponibil pentru studenți.
Bursa socială și consecințele măsurilor de austeritate
În prezent, valoarea minimă a bursei sociale este de 925 de lei, fiind considerabil mai mică decât suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare ale unui student. CNOSR califică această situație drept „total nedreaptă”, mai ales în urma măsurilor de austeritate impuse în ultimii ani. Conform organizației, aproximativ 44.000 de studenți nu mai beneficiază de bursă socială ca urmare a reducerilor legale operate prin Legea nr. 141/2025.
„Anul 2025 a marcat începutul austerității în învățământ, cu o diminuare de aproximativ 52% a fondului de burse, lăsând peste 40.000 de beneficiari fără sprijin financiar”, transmit reprezentanții studenților.
Aceștia menționează și alte măsuri, precum limitarea reducerii de 90% pentru transportul feroviar doar pe ruta centru universitar – domiciliu, excluderea studenților de la burse în cazul învățământului cu taxă și subvențiile de stat acordate doar pentru 9 luni pe an.
Dependența de suportul familial și riscul de sărăcie
Datele CNOSR indică faptul că veniturile studenților din România sunt acoperite în proporție de 57% de către părinți, în timp ce statul contribuie cu doar 10% din veniturile lunare. Această situație poziționează România sub media europeană în privința sprijinului financiar pentru studenți. Organizația evidențiază că bursele reprezintă un sprijin concret pentru menținerea tinerilor în învățământul superior, însă reducerea lor drastică accentuează inegalitățile sociale.
De asemenea, reprezentanții studenților subliniază situația socială alarmantă. România se află pe primul loc în Europa la procentul persoanelor care se confruntă cu dificultăți materiale severe, cu un procent de 17,2%. Rata de sărăcie și excludere socială atinge 27,9% din populație, ceea ce face dificil pentru mulți studenți să fie susținuți financiar de familii pentru finalizarea studiilor superioare.
Propuneri ale CNOSR către autorități
În urma concluziilor analizei „Costul minim al studentului în condiții de austeritate. Cât costă a fi student?”, difuzate la data de 12.01.2026, CNOSR formulează mai multe solicitări clare către factorii de decizie. Printre acestea se numără reintroducerea fondului de burse pentru întreaga perioadă a anului universitar, majorarea procentului alocat pentru calcularea fondului de burse de la 10% la 17,5%, precum și reluarea posibilității ca studenții înscriși pe locuri cu taxă să beneficieze de burse de la bugetul de stat.
De asemenea, organizația solicită suplimentarea fondului de burse prin contribuții directe ale universităților și reinstituirea reducerii de 90% pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. CNOSR avertizează că măsurile decise de Guvernul României „amenință stabilitatea sistemului de învățământ, descurajează continuarea studiilor și complică parcursul educațional al tinerilor din România”.