„Dacă nu devin primar, probabil nu veți circula până la aeroport în următorii opt ani. Ca primar, intenționăm să implementăm metroul și să îl integrăm cu sistemul STB. Vrem să realizăm o reformă bugetară care ar aduce un surplus de 1 miliard de euro pentru Capitală, destinat proiectelor majore de investiții. Evident, voi finaliza M6, fiind deja în dezvoltare, și am putea accelera construcția sa. Conform informațiilor mele despre situația financiară a României, guvernul central nu dispune de fondurile necesare. Zona spre aeroport este finanțată în majoritate din fonduri de la buget, posibil cu un împrumut japonez, dar aceste resurse sunt insuficiente pentru valoarea proiectului,” a afirmat Drulă într-un interviu pentru G4Media.
El a menționat că o alternativă pentru transportul eficient către aeroport ar putea fi trenurile sau autobuzele cu bandă dedicată, subliniind că puține capitale europene beneficiează de transport direct cu metroul până la aeroport.
Întrebat de ce a respins proiectul unei magistrale de metrou care să ajungă la Aeroportul Otopeni, în ciuda aglomerației din nordul Capitalei, acesta a spus că proiectul nu era viabil și că „există nevoi mult mai stringente”.
„Nu am respins această rută. Am solicitat un studiu, care a fost realizat rapid. Este vorba de una sau două luni, realizate de Banca Europeană de Investiții cu experți pentru evaluarea fezabilității celor două segmente ale proiectului. Segmentul sud, de la stația 1 Mai până la centrul comercial Băneasa, era considerat realizabil, și acest lucru îl știam anterior.”
„În zona de nord, proiectul nu beneficiază de fonduri nerambursabile, astfel că va fi suportat în mare parte din buget, ceea ce îl face foarte costisitor, de la bugetul de stat până la Aeroportul Otopeni. Studiul Băncii Europene de Investiții indică o rentabilitate negativă. Nu este vorba doar de costurile de construcție, ci și de oportunitatea pierdută. Dacă implementăm metroul M6, nu vom putea realiza metro M5, M4 sud sau M7.”
„În momentul în care demarezi un proiect, inevitabil trebuie să renunți la altul”
O concepție eronată, pe care o afirm, aproape colocvial, este ideea că se poate realiza totul simultan. În realitate, atunci când investești într-un proiect, trebuie să renunți la alte inițiative. Cred că există nevoi mai stringente. Metroul funcționează și este eficient atunci când trenurile sunt pline, precum linia M2, unde fiecare tren, cu o frecvență de 3-4 minute, transportă câte 1000 de pasageri. În zona Capitalei, inclusiv în Otopeni, densitatea locuirii este foarte mică. Costurile sunt foarte mari, iar subvențiile anuale pentru susținerea acelei linii se ridică la aproximativ 100-150 de milioane de euro,” a spus Drulă.
Întrebat dacă extinderea până la Aeroportul Otopeni ar fi mai avantajoasă sau mai puțin benefică, Drulă a menționat că există deja o linie de metrou Otopeni – Gara de Nord.
„Pentru cei care nu știu, este un metrou care de la Otopeni ajunge până la Gara de Nord. Durata călătoriei este de aproximativ 38 de minute, cu 14 stații, și ajungi în Gara de Nord. Pentru a te conecta cu rețeaua centrală a Bucureștiului, precum Universitatea sau Unirii, trebuie să schimbi metroul de câteva ori. În acest timp, autobuzul 100, dedicat, circulă pe același traseu până la Unirii, având bandă unică începând de la Casa Presei Libere, asigurând un trafic rapid,” a explicat Drulă.
Întrebat de ce bucureștenii din nordul orașului nu pot beneficia de metrou în același mod ca alte zone, Drulă a spus că trebuie să existe o ordine logică în priorități.
„Vreau ca toți cetățenii Bucureștiului să beneficieze de transport modern. Într-o ordine rațională a priorităților, din partea de nord există singurul tren urban, care face legătura între Otopeni și Gara de Nord în doar 20 de minute, cu 14 stații, fiind chiar mai rapid decât un metrou.”
Deciziile pentru construcția unei magistrale de metrou trebuie să fie motivate de necesități
Legat de realizarea unei magistrale de metrou către aeroport, Drulă a subliniat că deciziile trebuie fundamentate pe criterii de necesitate.
„Repet, aceste decizii trebuie să fie ghidate de nevoi reale, nu de idei singulare sau proiecte periferice. Proiecte precum podurile costisitoare peste Ciurel, sau alte investiții nejustificate, ne consumă resurse și nu aduc beneficii reale. E important să ne concentrăm pe soluții durabile, care să răspundă nevoilor de mobilitate a orașului pe termen lung. În plus, alegerea investițiilor trebuie să fie rațională: dacă implementezi metrou M6, nu trebuie să neglijăm alte rute esențiale pentru dezvoltarea urbană. Deciziile trebuie să fie orientate spre binele pe termen lung al capitalei.”
„Vreau o rețea extinsă de metrou, dar trebuie să înțelegem că, la alegerea proiectelor, renunțăm la altele. În prezent, această discuție a fost deja lăsată în urmă, deoarece construcția de metrou este inevitabilă. Este important să optimizăm ceea ce se realizează, chiar dacă guvernul central are resurse limitate, fiind un obstacol major pentru această extindere,” a adăugat Băluță.