Legea asupra căreia Guvernul Bolojan și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului ridică vârsta de pensionare a magistraților și modifică modalitatea de calcul al pensiei, ambele procese fiind implementate gradual, într-un interval de 15 ani. În prezent, legea se află pe masa Curții Constituționale, după ce Instanța Supremă a recomandat respingerea sa pentru neconformitate constituțională. „Discuțiile dintre judecători au început odată cu prezentarea raportului judecătoarei Simina Tănăsescu și sunt intense”, a declarat o sursă din CCR. Alte două surse din CCR au confirmat, pentru HotNews, existența unor controverse în interiorul Curții.
Legea aflată în discuție în plenul Curții Constituționale este cea pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat responsabilitatea pentru a doua oară în Parlament, după ce prima versiune a fost respinsă de Curtea Constituțională din cauza lipsei avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Guvernul a solicitat avizul CSM, care a fost negativ. Documentul a fost apoi trimis din nou la CCR. Înainte de ședința de plen, s-a întocmit un raport în cadrul Curții.
Ce conține raportul Siminei Tănăsescu
Raportul referitor la proiect a fost elaborat de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Conform a trei surse din instanță, „raportul nu are o orientare clară, de aprobare sau respingere” a contestației formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportul „ridică mai multe întrebări”, conform surselor HotNews.
Astăzi, vor avea loc dezbateri oficiale în plen. Totuși, conform tradiției Curții, după model occidental, se facilitează „discuții între membri CCR, mediate sau nu de personalul acestora”, purtate înaintea ședinței de plen pentru armonizarea punctelor de vedere.
În această situație, aceste discuții au rămas predominant în zona divergențelor și au fost caracterizate de controverse „intense”, conform unor surse din interior.
Surse din interiorul Guvernului indică existența „unei tensiuni” legată de această decizie. „Informațiile pe care le deținem sunt contradictorii și preferăm să nu anticipăm”, a declarat un membru al cabinetului pentru HotNews, sub condiția păstrării anonimatului.
Cine sunt cei nouă judecători CCR care vor lua decizia finală
Judecătorii CCR care vor decide asupra legii pensiilor magistraților sunt aceiași care, cu o majoritate de 5 la 4, au respins, în luna octombrie, versiunea inițială a legii privind modificarea pensiilor magistraților. Legea a fost contestată în instanță de către Înalta Curte, condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru declararea neconstituționalității legii au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Cei patru judecători care au votat pentru menținerea constituționalității legii au fost: Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Cine sunt cei nouă judecători ai CCR:
- Simina Tănăsescu, președinta CCR – fost profesor la Facultatea de Drept din București. După alegerea lui Klaus Iohannis, a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită membru al Curții de către președintele Klaus Iohannis. În iulie 2025, a fost aleasă președinte a CCR pentru un mandat de trei ani.
- Gheorghe Stan – fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), numit în 2019 în CCR prin decizia Camerei Deputaților, la propunerea PSD.
- Cristian Deliorga – judecător CCR din 2019, numit de Senat la propunerea PSD. A activat în procuratură între 1982 și 2006, apoi a devenit judecător, fiind cunoscut pentru sentința de condamnare a lui Mircea Băsescu.
- Laura-Iulia Scântei – fost notar și parlamentar de opoziție, numită în 2022 judecătoare în CCR, la inițiativa PNL.
- Bogdan Licu – membru CCR din 2022, numit de PSD. A ocupat funcții importante în sistemul judiciar și în Consiliul Superior al Magistraturii.
- Mihaela Ciochină – numită în 2022 de către președintele Klaus Iohannis. A avut anterior roluri în structurile legislative și executive.
- Marian Busuioc – numit în 2025 de către Senat, reprezentând PSD. A deținut funcții de conducere în mai multe instituții naționale, inclusiv în Guvern.
- Csaba Asztalos – fost președinte al CNCD, a fost numit în 2025 în CCR de către Camera Deputaților, susținut de UDMR.
- Dacian Cosmin Dragoș – profesor universitar, numit la CCR de către președintele Nicușor Dan. A fost și președinte al Comisiei Naționale de Etică în cercetare.
Ce prevede legea modificată pentru pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat responsabilitatea în Parlament, în data de 2 decembrie, introduce o singură modificare semnificativă față de versiunea anterioară, ce a fost respinsă de CCR în octombrie. Noul termen de tranziție este de 15 ani, față de 10 ani anterior.
- Proiectul specifică că pensia va fi de 70% din ultimul salariu net, similar cu forma anterioară aprobată de Guvern.
- Durata de tranziție a fost extinsă la 15 ani, ceea ce înseamnă că magistrații vor ajunge la pensie la vârsta de 65 de ani după această perioadă.
- Vârsta de pensionare va crește anual cu un an, până în 2042, când va fi stabilită la 65 de ani pentru procurori și judecători.
- Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă în activitate.
- Magistrații pot beneficia în continuare de pensie anticipată dacă au o vechime de 35 de ani, cu o penalizare anuală de 2% până la vârsta de 65 de ani.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Premierul Bolojan și-a asumat pentru a doua oară responsabilitatea pentru această lege în 1 septembrie. În octombrie, CCR a respins proiectul din cauza lipsei avizului de la CSM.
Motivarea ICCJ privind contestarea legii la CCR: „Încălcarea brutală a independenței justiției”
Instanța supremă afirmă că modificările aduse de Guvernul Bolojan „discrimină magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale, precum și independența justiției. De asemenea, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați și contravin deciziilor Curții de Justiție Europeană și ale Curții Europene a Drepturilor Omului”, precum și Constituției.
ICCJ subliniază că legea „utilizează termeni ambigui și prezintă lacune normative, făcând-o incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
„Legea creează discriminare clară între diversele categorii de pensii de serviciu, fiind extrem de defavorabilă magistraților, singurii care beneficiază de un statut constituțional garantat. Plafonarea pensiei la 70% din net este mult mai restrictivă față de alte categorii, unde limitele sunt mai permisive. Discriminarea este evidentă și nejustificată”, a declarat purtătorul de cuvânt Victor Alistar.
Aviz negativ al CSM: „Guvernanții au ignorat cererile de scuze”
Pe 27 noiembrie, legea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, aviz consultativ. Președinta CSM, Elena Costache, a afirmat că magistrații au fost „supuși unui adevărat asediu din partea liderilor politici”.
„Activitatea noastră a fost influențată profund în ultimele șase luni, într-o manieră fără precedent, comparabil cu perioada 2018-2019, când au avut loc modificări importante ale Legilor Justiției”.
Ea a adăugat că justiția a devenit principala problemă națională, fiind tratată ca o chestiune de dorit eliminată din sistemul democratic, ceea ce îngreunează parcursul european al țării.
„Nu am căutat privilegii sau beneficii materiale. Am apărat independența justiției, care influențează direct drepturile cetățenilor. Cei responsabili de această situație n-au clarificat poziția și nu și-au cerut scuze”, a afirmat ea.
Reacția lui Ilie Bolojan
Prim-ministrul Ilie Bolojan a menționat că dacă legea privind pensiile magistraților ar fi fost respinsă de CCR, guvernul și-ar fi pierdut „legitimitatea” pentru continuarea reformelor.
În septembrie, Bolojan a declarat că, în cazul în care proiectul va fi respins din nou, nu va mai avea legitimitate să inițieze alte măsuri similare, subliniind importanța proiectului pentru reformarea sistemului social și echitatea beneficiarilor.
Aprecierile actuale indică că legea are un impact major asupra sistemului, fiind și un jalon esențial în realizarea programului european de dezvoltare națională, cu termen limită 28 noiembrie.