Obiecția de neconstituționalitate a legii pensiilor private a fost acceptată după perioade îndelungate de amânare
Curtea Constituțională a confirmat oficial că obiecția de neconstituționalitate referitoare la legea plății pensiilor private a fost admisă.
În ședința din 12 noiembrie, pe agenda CCR s-au aflat sesizările formulate atât de grupul parlamentar AUR, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, dezbaterea acestor inițiative a fost amânată pentru 25 noiembrie. Anterior, CCR amânase deja analiza pentru 5 noiembrie, stabilind o nouă termen pentru 12 noiembrie.
ÎCCJ a trimis CCR o sesizare, motivând că fondurile din Pilonul II reprezintă proprietate privată a participanților. Administratori fondurilor se limitează la drepturi de gestiune, iar statul monitorizează public activitatea, fără a dispune de aceste resurse.
ÎCCJ a accentuat că limitarea valorii pensiei lunare de la pensia de tip retras programat la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, precum și stabilirea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor, constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și a libertății contractuale, contrar prevederilor constituționale.
Motivările neconstituționalității legii plății pensiilor private invocate de ÎCCJ
Judecătorii ÎCCJ au precizat că, „în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații corespunzătoare, ingerința devine o privare de proprietate fără justificare, echivalentă cu o expropriere indirectă”.
De asemenea, ÎCCJ a criticat soluția legislativă care prevede ca plata pensiilor private să nu mai fie realizată de fondurile de pensii, ci de entități distincte, denumite fonduri de plată a pensiilor private.
„Această abordare este disproporționată, crescând riscurile de insolvabilitate și costurile, având în vedere comisioanele percepute de fiecare entitate”, au declarat judecătorii.
ÎCCJ a susținut că participanții la fondurile de pensii și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta dreptul de proprietate și caracterul privat al activelor personale.
„Modificarea bruscă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără consultare publică reală, afectează încrederea legitimității cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private”, au mai spus judecătorii.
ÎCCJ consideră că „sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietate privată a participanților, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar drept de gestiune, iar statul exercită o supervisionare publică, fără a dispune de aceste active”.
Judecătorii au invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, evidențiind că orice ingerință a statului asupra proprietății trebuie să fie prevăzută de lege, să aibă un scop legitim de interes public și să păstreze proporționalitatea între mijloace și scop.
„În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, intervenția devine o privare de proprietate nejustificată, echivalentă cu o expropriere indirectă”, au menționat judecătorii ÎCCJ.
Partidul AUR a depus sesizări privind legea plății pensiilor private
Reprezentanții AUR au sesizat CCR, afirmând că „prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II și III”. Potrivit AUR, beneficiarii modificărilor sunt administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane, și statul român, care „a găsit o soluție pentru un sistem care se împrumută în mod constant, cu dobânzi uriase”.
AUR a criticat legea, susținând că aceasta „reduce controlul pe care românii îl dețin asupra propriilor bani și creează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit pe durata vieții”.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 împotrivă și 22 de abțineri. Parlamentarii AUR s-au opus, iar PNL s-a abținut.
Clauze ale proiectului de lege considerate neconstituționale
Proiectul reglementa cadrul legal pentru autorizarea, organizarea, funcționarea, supravegherea și verificarea furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plăți pentru pensii private.
Conform articolului 55, membrii unui fond de plată puteau primi până la 30% din valoarea activului transferat, o singură dată, sub forma unei plăți unice, iar persoanele cu afecțiuni oncologice puteau solicita 100% din valoare, conform Legii nr. 293/2022.
Pensiile private se plătesc lunar de către furnizor din fondul de plată, iar cheltuielile sunt suportate de beneficiar sau membru. La schimbarea domiciliului în alte țări, pensia poate fi plătită în moneda locală sau alta, conform contractului.
Proiectul prevedea înființarea unor fonduri speciale pentru plata pensiilor, administrate de furnizori autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aceste fonduri sunt de două tipuri: fonduri de retragere planificată, pentru pensii temporare, și fonduri de pensii pe viață, pentru beneficiari pe întreaga durată a vieții.
Astfel, legea stabilea suma minimă pentru obținerea unei pensii private și transferul activului către fond. Administratori fondurilor percepeau comisioane pentru administrare și profit.