Curtea Constituțională a României a stabilit, în data de 7 noiembrie 2024, că anumite măsuri guvernamentale din 2022, menite să atenueze creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, sunt neconstituționale. Decizia, devenită definitivă, permite producătorilor să solicite despăgubiri de la stat. Chiar dacă măsurile aveau o justificare, Curtea a subliniat că nu pot încălca dreptul de proprietate privată.
Motivul deciziei, publicată pe site-ul Curții, detaliază măsurile considerate neconstituționale sau excesive. Hotărârea din 7 noiembrie a CCR constată că supraimpozitarea producătorilor de energie, introdusă odată cu plafonarea facturilor în 2022, este contrară legii fundamentale.
Veniturile obținute prin supraimpozitarea producătorilor de energie au fost direcționate către Fondul de Tranziție Energetică pentru compensarea diferenței dintre prețul pieței și prețul plafonat al facturilor. Acești producători erau obligați să plătească 100% din veniturile suplimentare provenite din tranzacții angro la prețuri peste 450 lei/MWh, ulterior 400 lei/MWh.
Decizia a fost luată în urma contestației a cinci companii din sectorul energetic.
Ministerul Energiei a luat act de decizia CCR și așteaptă motivarea completă pentru o evaluare aprofundată. Până la acest moment, nu a emis o declarație oficială.
Anterior, în februarie, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență care propunea o contribuție de 80% în locul celei de 100%.
Argumentele Curții
Curtea recunoaște justificarea și scopul legitim al măsurii, dar consideră cuantumul acesteia excesiv.
„Conform prevederilor constituționale, statul trebuie să asigure bunăstarea cetățenilor săi. Ordonanța de urgență include contextul în care operatorii economici s-au confruntat cu dificultăți economice determinate de pandemie”, afirmă Curtea.
Totodată, Curtea pune accent pe necesitatea asigurării protecției vieții, sănătății și siguranței consumatorilor pe piața energetică.
„Legislativul are dreptul de a reglementa diverse situații, luând în considerare necesitatea de a proteja consumatorii”, se precizează în motivarea Curții.
O intervenție excesivă
Cu toate acestea, judecătorii consideră că nivelul de 100% al contribuției este excesiv.
„În timp ce impunerea unui preț de referință este acceptată, Curtea constată că întregul venit suplimentar obținut de producători nu poate fi considerat obiectul unei confiscări. Statul trebuie să găsească o soluție care să nu afecteze dreptul de proprietate privată”, se arată în motivarea CCR.
Prin urmare, Curtea consideră că acest cuantum reprezintă o intervenție exagerată.
„Statul trebuie să reglementeze piața într-un mod care nu anihilează dreptul de proprietate privată”, precizează CCR.
Curtea evidențiază obligația Parlamentului de a adopta o reglementare eficientă, fără a afecta drastic veniturile producătorilor.
„Intervenția statului trebuie să fie proporțională, iar limitarea unui drept fundamental nu poate fi la cel mai înalt nivel posibil”, se mai notează în motivarea CCR.
Curtea subliniază necesitatea unor mecanisme care să asigure condiții de trai echitabile pentru toți participanții pe piață, fără a crea un povară excesivă pentru anumite entități.
Curtea constată că măsura impusă nu respectă principiul proporționalității.
„Stabilirea contribuției în cuantumul actual a depășit limitele rezonabilității și a creat o situație inegală pentru participanții pe piața energetică”, afirmă motivarea CCR.
Curtea consideră justificată o impozitare care depășește 50%, dar nu poate depăși 100%.
„Legislativul poate impune o contribuție semnificativă la Fondul de Tranziție Energetică, însă trebuie să asigure corespunderea cu scopul legitim și cu principiul proporționalității. O contribuție de 100% reprezintă o confiscare”, se precizează în argumentația CCR.
Colectarea contribuției în cuantumul stabilit constituie o încălcare a dreptului de proprietate.
„Statul trebuie să prevină și să contracareze efectele negative ale fluctuațiilor prețurilor la energie, însă măsurile trebuie să fie proporționale”, conform motivării CCR.
Curtea specifică neconstituționalitatea doar a cuantumului contribuției, nu a măsurii în sine.
„Neconstituționalitatea constatată se referă la disproporționalitatea cuantumului contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, nu neconstituționalitatea măsurii în sine”, conchid judecătorii.
Termen și consecințe
Parlamentul are 45 de zile să adapteze reglementările.
„Legislativul trebuie să definească un nou cuantum al contribuției, compatibil cu jurisprudența CCR care nu depășește 50%, să stabilească mecanismul de restituire a sumelor în plus plătite și să specifice un termen rezonabil pentru această restituire.”
Acest mecanism se aplică perioadei septembrie 2022 până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.
Reglementările recente privind energia sunt în concordanță cu decizia CCR.
„Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică poate depăși 50% din venitul suplimentar, dar nu poate atinge 100%”, se arată în actul normativ.
Despăgubiri
Curtea definește categoriile de companii eligibile pentru despăgubiri.
„Despăgubirile se acordă doar producătorilor care au contestat legalitatea măsurilor înainte de publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial și care au proceduri în instanțe pentru restituirea sumelor plătite.”
Document complet: Decizia CCR