Șefii serviciilor secrete europene sunt pesimiști cu privire la perspectivele unui acord de pace pentru războiul din Ucraina în acest an, în timp ce Donald Trump afirmă că negocierile mediate de SUA au aproiat un astfel de rezultat. Concluziile apar în urma discuțiilor purtate recent de oficiali europeni, care indică o poziție pozitivă a Washingtonului în contrast cu opinia europeană.
Impresii despre intențiile Rusiei în negociări
Cinci șefi ai serviciilor secrete europene au declarat pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că Moscova nu dorește o încheiere rapidă a conflictului. Ei susțin că Rusia folosește negocierile pentru a obține ridicarea sancțiunilor și acorduri comerciale, nu pentru a face compromisuri privind pacea.
Unul dintre oficiali afirmă că Rusia nu caută o pace rapidă și nu simte nevoia să o obțină. În opinia lor, conducerea rusă urmărește obiective strategice, inclusiv înlăturarea conducerii ucrainene și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră” față de Occident.
Contextul negocierilor și poziția europeană
Negocierile recente la Geneva au fost caracterizate de către acești oficiali drept „negocieri de fațadă”. Ei indică o diferență semnificativă între pozițiile capitalele europene și cea a Casei Albe, care acționează sub presiunea perioadei electorale din SUA, fiind interesată de încheierea unui acord de pace până în iunie, înainte de alegerile parlamentare din noiembrie.
Deținătorii de informații europene afirmă că Rusia vrea ca Ucraina să se retragă din restul de 20% din regiunea Donețk, teritoriu pe care nu îl controlează, insa Ucraina refuză această condiție. Unul dintre experți afirmă că Moscova ar fi mulțumită dacă ar ajunge la controlul asupra întregii regiuni Donețk, dar această concesie nu i-ar satisface obiectivul de a răsturna guvernul de la Kiev.
Un alt oficial consideră că cedarea Donețkului nu ar duce rapid la pace și că această percepție greșită prevalează în discuțiile din regiune. În cazul în care Rusia ar obține aceste concesii, este de părere, ar putea începe negocierile mai serioase, dar ulterior și-ar putea formula alte pretenții.
Limitările occidentalilor în gestionarea negocierilor
Unul dintre oficialii europeni exprimă îngrijorarea referitoare la nivelul de competență al Occidentului în procesele de negociere cu Rusia, menționând că această capacitate este „foarte limitată”. El critică implicarea americană, condusă de persoane precum Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că nu au experiență în diplomație și nu sunt specializați în chestiuni ruso-ucrainene.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a replicat că criticile neasumate nu ajută eforturile americane, punctând că președintele Trump și echipa sa au fost cei mai activi în aducerea părților la masă și în încercările de a opri violențele.
Strategia Rusiei de a separa negocierile
Doi oficiali europeni susțin că Moscova încearcă să diferențieze negocierile într-un mod strategic, concentrându-se simultan pe război și pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include ridicarea sancțiunilor.
În discuțiile ultimei perioade, s-a menționat faptul că negocierile bilaterale ar putea implica sume de până la 12 trilioane de dolari, fiind propuse de emisarul lui Vladimir Putin, Kiril Dmitriev. Oficialii afirmă că această ofertă vizează atât ascultarea lui Trump, cât și loialitatea oligarhilor ruși, care nu au beneficiat de sancțiuni din cauza războiului, dar au nevoie de stabilitatea economică pentru a menține loialitatea față de Kremlin.
Contrar acestei opinii, un alt oficial a avertizat asupra riscurilor financiare majore pentru Rusia în a doua jumătate a anului 2026, invocând accesul limitat la piețele de capital și creșterea costurilor de împrumut, determinate de sancțiuni. Analiștii indică faptul că economia Rusiei se află, în prezent, între stagnare și recesiune, după o creștere de aproximativ 1% în anul precedent.
Percepțiile asupra viitorului negociărilor
Deși oficialii europeni exprimă scepticism cu privire la evoluția negocierilor, Ucraina nu a făcut vreodată concesii privind retragerea forțelor din regiunea Donețk și respinge condițiile Rusiei în acest sens. În ultimele săptămâni, au avut loc a treia rundă de discuții mediate de SUA, însă fără progres semnificativ pe temeiurile principale.
Este clar că Moscova urmărește să obțină controlul asupra întregii regiuni Donețk, însă refuzul Ucrainei de a ceda aceste teritorii menține stagnarea procesului de pace. Experții consideră că, dacă Rusia ar primi aceste concesii, ar putea iniția negocieri mai ample, dar până în prezent, poziția ucraineană și cele ale marilor actori internaționali rămân divergente.