După 25 de ani de negocieri, acordul comercial Uniunea Europeană cu Mercosur a primit aprobarea politică din partea unei majorități calificate de state membre, chiar dacă mai multe guverne, inclusiv Franța și Polonia, și-au exprimat opoziția. Votul la nivel de reprezentanți diplomatici deschide calea pentru semnarea oficială a acordului și, ulterior, pentru o dezbatere decisivă în Parlamentul European, unde opoziția promite să fie vocală.
Pentru a înțelege amploarea, trebuie clarificat un aspect: Mercosur nu reprezintă o țară, ci un bloc sud-american regional. Denumirea provine din „South American Common Market” și include în principal Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, având ca scop facilitarea comerțului și a integrării economice în regiune, indică Financial Times.
Ce reprezintă Mercosur și de ce are importanță majoră acordul pentru UE
Mercosur funcționează ca un club economic sud-american, creat pentru a diminua barierele comerciale între statele membre și pentru a negocia mai ferm cu parteneri externi. În forma sa fundamentală, blocul este asociat mai ales cu cele patru economii agricole și industriale principale ale regiunii: Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay.
Din perspectiva Bruxelles-ului, acordul UE-Mercosur reprezintă o victorie strategică într-un context în care comerțul mondial devine tot mai tensionat, iar Europa caută colaboratori mai predictibili și își consolidează influența în America Latină, inclusiv în confruntarea cu China. Din punct de vedere economic, UE beneficiază prin reducerea tarifelor pentru sectoare precum industria auto, aviație, producția de autovehicule și exporturile agroalimentare cu valoare adăugată, precum vinurile și produsele lactate.
Opoziția Franței, Austriei și Poloniei și temerile fermierilor europeni
Principalul motiv de opoziție vine din sectorul agricol. Franța, unul dintre cei mai importanți producători agricoli ai UE, a declarat deschis că se teme de un val de importuri mai ieftine din America de Sud, ceea ce ar putea afecta prețurile și ar putea pune în dificultate fermele europene, deja afectate de costuri ridicate și reglementări stricte. În aceeași categorie se înscriu Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, în timp ce Belgia s-a abținut.
Pe lângă aspectele legate de preț, apar și probleme legate de „standardele” de calitate: mulți fermieri și politicieni susțin că în UE se aplică reguli mai stricte privind pesticidele, bunăstarea animalelor și trasabilitatea, iar importurile din Mercosur ar putea duce la concurență neloială. În Franța, protestele, inclusiv blocaje cu tractoare, au fost semnificative, întrucât agricultura europeană riscă să suporte consecințele unui acord conceput pentru a sprijini industria și exporturile, conform The Guardian.
Ce a promis Bruxellesul ca „garanție de siguranță” și pașii următori
Pentru a câștiga sprijin și a diminua presiunea politică, Comisia Europeană a introdus măsuri de protecție pentru piața agricolă, precum clauze de tip „opțiune de urgență” dacă importurile cresc brusc și destabilizează sectorul. În același timp, au fost făcute și concesii pentru anumite capitale, iar discuțiile privind compensarea sau sprijinirea fermierilor europeni au devenit un element esențial în negocierile interne ale UE.
Din punct de vedere procedural, acordul nu este încă definitiv doar pentru că a fost aprobat politic. Urmează semnarea oficială și votul în Parlamentul European. În plus, anumite secțiuni ale acordului pot necesita aprobarea parlamentelelor naționale, în funcție de capitolele vizate. Astfel, conflictul între promisiunea de creștere economică și temerile legate de impactul asupra agriculturii va continua, pe măsură ce fiecare parte încearcă să-și maximizeze influența.