Ce metode ajută la încetinirea îmbătrânirii creierului, potrivit dr. Ana Capisizu

0
2
ce-sa-facem-pentru-a-imbatrani-mai-lent-conf-dr.-ana-capisizu:-semnele-imbatranirii-creierului-pot-aparea-si-inainte-de-50-de-ani
Ce să facem pentru a îmbătrâni mai lent. Conf. dr. Ana Capisizu: Semnele îmbătrânirii creierului pot apărea și înainte de 50 de ani

România înregistrează o îmbătrânire accelerată a populației comparativ cu alte state europene, fiind constatată o tendință de creștere a numărului de persoane cu probleme de sănătate și de neputință după pensionare. În acest context, specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a preveni sau întârzia efectele negative ale îmbătrânirii.

Sănătatea și stilul de viață în prevenirea îmbătrânirii

Conf. univ. Ana Capisizu, medic primar geriatru și gerontolog, coordonator al Centrului de Longevitate Floreasca și reprezentant al Rețelei de Sănătate Regina Maria, subliniază importanța monitorizării sănătății și a adoptării unor obiceiuri sănătoase încă din tinerețe. Aceasta afirmă că, deși nu poate fi împiedicată înaintarea în vârstă, se pot face pași pentru a încetini procesul și a menține o calitate bună a vieții.

Comparativ cu alți europeni, românii la ieșirea din activitate sunt mai bolnavi și mai neputincioși. Lipsa unei educații pentru sănătate, încă din timpul tinereții, contribuie la această situație. Alimentația echilibrată, în special dieta mediteraneană, este considerată fundamentală. Aceasta include consumul de fructe și legume proaspete, cereale integrale, uleiuri de calitate cu conținut de omega 3 și evitarea zahărurilor și a produselor procesate.

Importanța activității fizice și a evitării factorilor nocivi

Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății impun cel puțin 150 de minute de efort fizic mediu pe săptămână. Activitatea fizică regulată ajută la menținerea sănătății generale și la reducerea riscului de boli. În plus, medicul precizează că stoparea fumatului, reducerea consumului excesiv de alcool și evitarea expunerii la microplastice sunt măsuri importante, deoarece acestea pot afecta sistemul endocrin și sănătatea sistemului nervos.

Conf. Capisizu avertizează asupra efectelor nocive ale microplasticelor, acumulându-se în organism și provocând deficiențe ale sistemului endocrin. Aceasta recomandă controale medicale regulate pentru depistarea precoce a semnelor de îmbătrânire cerebrală și evaluarea factorilor genetici și de stres.

Semnele timpurii ale îmbătrânirii creierului

Specialistul menționează că semnele îmbătrânirii cerebrale pot apărea chiar înaintea vârstei de 50 de ani. Exemplele includ manifestări precum «ceață mentală», uitarea numelor pentru perioade scurte, irascibilitate, anxietate, tulburări de somn și schimbări de dispoziție. Un caz ilustrativ este al unei paciente care a simțit o stare de «ceață mentală» și probleme de memorie recentă.

Pentru aceste simptome, se recomandă consultarea unui specialist, precum gerontolog, neurolog sau psihiatru. Medicul trebuie să efectueze o anamneză profundă și să urmărească factorii ereditari și de stres, precum și să recomande analize specifice, cum ar fi proteina Tau 181, pentru evaluarea riscului de degenerescenta cerebrală.

Rolul somnului în sănătatea creierului

Odihna nocturnă de 7-8 ore este vitală pentru sănătatea creierului, deoarece în această perioadă sistemul nervos se curăță de toxine, precum beta-amiloidul, asociat cu boala Alzheimer. Creierul activează în timpul somnului profund sistemul glimfatic, care elimină aceste proteine toxice.

Specialistul recomandă evitarea somniferei și promovarea inducției naturale a somnului prin administrarea de melatonină sintetică, care poate stimula producția endogenă a acesteia. În cazul dificultăților de adormire, se recomandă abordări natural-țiabile față de substantele chimice.

Principiile unui stil de viață sănătos pentru longevitate

Coordonatorul Centrului de Longevitate enumeră zece piloni pentru o viață lungă și sănătoasă: mișcare, alimentație, somn, managementul stresului, stimulare cognitivă, conexiuni sociale, spiritualitate, renunțare la fumat, activități recreative și screening medical regulat.

Dintre aceștia, el prioritizează în mod special mișcarea, alimentația, somnul și gestionarea stresului. De asemenea, atrage atenția asupra importanței stimulării mentale și a contactelor sociale pentru prevenirea izolării și a vulnerabilității la depresie.

**Articol susținut de Regina Maria.**

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.