Foto: Malthe Ivarsson / Gonzales Photo / Profimedia
30 de reporteri specializați în muzică care colaborează cu ziarul britanic The Guardian au realizat topul celor mai valoroase 50 de albume ale anului. Iată primele 5 poziții, în ordine descrescătoare.
Locul 5 – Lady Gaga – Mayhem
Spre deosebire de stilul armonios tech-house al albumului anterior, Chromatica, și diferit ca direcție de jazzul de seară din colaborarea cu Tony Bennett, în Mayhem, Gaga revine la electroclash-ul operatic care a caracterizat primele sale două materiale discografice.
Locul 4 – Addison Rae – Addison
Inițial criticată ca fostă dansatoare TikTok care a avut încercări nereușite de a depăși platforma, popularitatea lui Addison Rae s-a schimbat vara trecută, când Charli XCX a invitat-o să participe la un remix, readucând-o în prim-plan și înlocuind imaginea juvenilă de pe rețelele sociale. Debutul ei discografic a prezentat un synthpop visător, cu influențe de muzică pop intens utilizând sintetizator, fiind mai ciudat și mai captivant decât se anticipa.
Locul 3 – Blood Orange – Essex Honey
Cel de-al cincilea album al artistului Dev Hynes, lansat sub numele Blood Orange, abordează în mod distinct zona stării mentale fragmentate și tulburate, cauzată de pierderea mamei sale. Atmosfera neliniștită din Essex Honey este redată în versurile dureroase de deschidere, ce pot fi interpretate ca acceptarea trecerii, în contrast cu rezistența celor în viață. În piesa Look at You, Hynes cântă: „În grația ta, am căutat un sens”, și „N-am găsit nimic, încă mai caut adevărul.”
Locul 2 – CMAT – Euro-Country
Al treilea album al formației CMAT este o producție emoționantă, plasmată între expresivitate, furie, umor și melodii remarcabile. Artistul se distanțează cu încredere de stilul country folosit în debutul din 2022, If My Wife New I’d Be Dead, explorând teritoriul jazzului, rockului alternativ și pop-ului cu influențe soul, într-un mod variat.
Locul 1 – Rosalía – Lux
Cu texte în 13 limbi și referințe la zeci de personalități istorice, albumul Lux reușește să depășească analizele academice și cercetările wiki, fiind aproape un fenomen. Această performanță îi aparține în totalitate Rosalíei. Deși nu este primul său material discografic care combină trecutul cu prezentul – precum El Mal Querer din 2018, cu amestecul său exploziv de flamenco și R&B – poziția sa superioară în Lux se datorează în principal melodiilor complexe, compozițiilor complexe și dramatismului profund. Caracterul jucăuș, precum și vocea remarcabilă, specifică perioadei de glorie a artistului Björk în anii ’90, fac ca muzica Rosalíei să fie captivantă. Chiar și în momentele de intense emoții, precum în baladele La Yugular sau piesa finală Magnolias, se simte dorința de a fi prezent alături de ea, afirmă experții în muzică.