Coiful de aur de la Coțofenești, datat în jurul anului 450 î.Hr., a fost furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents și recuperat în aprilie 2026. Artefactul, avariat ușor în timpul incidentului, urmează să fie returnat oficial statului român în cel mai scurt timp.
Descoperirea și istoria coifului
În anul 1926, un copil din satul Poiana Coțofenești, județul Prahova, l-a găsit și folosit ca jucărie timp de două săptămâni. A agățat coiful de copac și l-a folosit ca vas de apă pentru găini, ceea ce a dus la deteriorări ale structurii.
Un negustor din Ploiești a cumpărat coiful pentru 30.000 de lei și l-a vândut familiei. În 1929, artefactul a fost achiziționat de statul român și expus de atunci la Muzeul Național de Istorie al României.
Alte coifuri similare din aceeași perioadă
În zonele extracarpatice, din Banat și Dobrogea până în Moldova, au fost descoperite în total patru coifuri asemănătoare. Coiful de la Agighiol, găsit în 1931, în județul Tulcea, provine dintr-un mormânt princiar și a fost datat din jurul anilor 400 î.Hr.
Acesta era confecționat din argint aurit și avea o înălțime de 27 de centimetri, cântărind aproximativ 700 de grame. Era decorat cu scene și elemente inspirate din arta persană, scitic și asiriană, inclusiv ochi apotropaici și imagini cu personaje în armură.
Alt coif similar, descoperit în 1959 în Nordul Moldovei, provenea din tezaurul unui mormânt regal și avea caracter ceremonial. Era confecționat din aur de cea mai bună calitate și avea forma unei căciuli țuguiate, cu ornamente cu scene figurative și simboluri de protecție.
Un coif de argint, descoperit în 1970 în județul Teleorman, la Peretu, cântărea 800 de grame, fiind decorat cu doi ochi apotropaici și elemente ornamentale bogate, inclusiv berbeci cu coarne etalate.
În perioada interbelică, în 1931, a fost descoperit la Porțile de Fier, în județul Mehedinți. Acesta este expus în prezent la Institutul de Arte din Detroit, SUA, și a fost studiat de istoricul Timothy Taylor, care susține că toate coifurile din anii 400-500 î.Hr. au fost confecționate în același atelier.
Originea și semnificația coifului
Coiful de la Coțofenești este considerat de specialiști a fi unui artefact ceremonial, nu unul pentru luptă, și ar fi aparținut unui rege geto-dac sau unui aristocrat local. Decorat cu animale mitice, scene cu personaje umane în vestimentație orientală și ochi protecționali, artefactul indică influențe și legături culturale cu imperii orientale.
Dumitru Berciu, în lucrarea „Arta traco-getică” din 1969, a sugerat că acest coif reflectă un slușitor nivel artistic și cultural în epoca sa, demonstrând influențe din arta persană, scitic și asiriană.
Contextul istoric al populației geto-dace
Geții, despre care este puțin documentat, erau un popor ce trăia în nordul Bulgariei și sudul României, pe ambele maluri ale Dunării. Herodot menționează că erau „cei mai viteji dintre traci”, în timp ce Strabon vorbește despre denumirea de „daci” pentru geți din zonele de nord ale Germaniei și de pe coastele Mării Negre.
Dacii au locuit în spațiul danubiano-carpato-pontic, formând un regat în 168 î.Hr., cucerit în 106 d.Hr. de romani, când aveau interese în controlul minelor de aur din Transilvania.
Alte artefacte de valoare din acea perioadă
Coiful de la Cucuteni, descoperit în 1959, face parte tot din tezaure regale. Datat între secolele V-IV î.Hr., provine dintr-un mormânt regal și include 70 de piese de aur, fiind în stare fragmentară, dar cu decoruri complexe de artă mithraică și scene simbolice.
Coiful de la Peretu, găsit în 1970, are o greutate de 800 de grame și este confecționat din argint aurit. Este decorat cu elemente festive și simbolice, între care ochi apotropaici și berbeci.
Pe raza arheologică a Porților de Fier au fost descoperite și alte coifuri, toate datate în jurul anilor 400 î.Hr., dar coiful de la Porțile de Fier este unic datorită faptului că se află expus în străinătate, la Detroit.
Incidentul recent, în urma căruia coiful a fost furat, a generat reacții legale și se află în proces de recuperare. Este așteptat să fie restituit oficial statului român în cel mai scurt timp, fiind considerat un artefact de importanță națională și istorică.
Coiful de la Coțofenești rămâne unul dintre cele mai reprezentative exemple ale artei și culturii geto-dace, și istoria descoperirilor și a artefactelor similare continuă să atragă interesul cercetătorilor și publicului.