Scăderea nivelului lacurilor Paltinu și Măneciu a determinat oprirea centralelor hidroelectrice. Acest lucru a fost făcut pentru a menține rezerva de apă destinată populației. Lacurile respective asigură o contribuție nesemnificativă la producția totală de energie a țării, a declarat Sorin Rîndașu, directorul Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR).
Centrala hidroelectrică de pe lacurile Paltinu și Măneciu sunt oprite din cauza nivelurilor de acumulare sub 50%. Scopul principal al lacurilor este asigurarea apei pentru populație, a explicat Sorin Rîndașu într-o declarație.
Producția energetică a celor două hidrocentrale
Problema a fost evidențiată după ce mulți români au observat, în timpul sărbătorilor de Paște, nivelul scăzut al lacului Paltinu.
„Lacurile Paltinu și Măneciu generează o fracțiune nesemnificativă din producția națională de energie. Reprezintă doar 0,24% din total. Puterea instalată de 15 MW (10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu) generează o cantitate mică de energie, rolul principal fiind asigurarea apei necesare populației.”
Asigurarea apei pentru populație este prioritară. De la Măneciu este necesar un debit minim de 0,78 metri cubi pe secundă, iar de la Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă.
În data de 8 martie, volumul lacului Măneciu a atins un nivel minim de aproximativ 9,3 milioane de metri cubi (20% din capacitate), crescând până la 11,4 milioane de metri cubi. Similar, nivelul lacului Paltinu a atins un minim de 21,2 milioane de metri cubi în 15 martie, crescând ulterior la 23 de milioane de metri cubi.
„Continuăm acumularea. Creșterea cu 2 milioane de metri cubi la ambele lacuri plasează volumul peste prognoza inițială, datorită precipitațiilor. Pentru a asigura alimentarea cu apă, este nevoie să evacuăm cel puțin 0,7-0,8 metri cubi pe secundă la Măneciu și 1,2-1,5 metri cubi pe secundă la Paltinu, indiferent de cantitatea de apă acumulată. În aceste condiții, centralele hidro sunt oprite.”
Funcționarea optimă a unei centrale hidroelectrice presupune un nivel de acumulare cât mai apropiat de cel maxim.
„La niveluri reduse de acumulare, eficiența centralelor scade la 0,6 față de 0,85 în cazul unor niveluri maxime. Ambele lacuri au o pondere nesemnificativă la nivel național (0,24- 0,25%), având rol prioritar în furnizarea apei.”, a precizat Sorin Rîndașu. El a menționat centralele mari (ex: Porțile de Fier, Vidraru, etc) pentru comparare.
La centralele mari, Dispecerul Energetic Național decide pornirea sau oprirea, adaptându-se la cererea națională.
„Centralele mai mici, ca cele de la Paltinu și Măneciu, sunt mai puțin relevante. Producerea de energie electrică se determină în funcție de nivelurile de acumulare.”, a mai declarat Sorin Rîndașu. El a explicat și rolul operatorului național de transport al energiei electrice, Transelectrica.
Nivelul mediu de umplere a celor 40 de lacuri monitorizate este de aproximativ 75%.
„Sunt peste nivelurile programelor de exploatare, datorită precipitațiilor recent înregistrate. Există avertizări hidrologice, dar nu au fost înregistrate pagube semnificative pe râuri. Sperăm continuarea precipitațiilor pentru a asigura apa necesară în perioada verii.”, a declarat Sorin Rîndașu.
Centrala de la Paltinu si Maneicu sunt singurele oprite complet la acest moment pentru a evita probleme in aprovizionarea cu apa a populatiei.
Funcționarea centralelor hidro poate fi intermitentă, pornire si oprire, dependenta de programul de operare. Opririle complete sunt necesare pentru creşterea nivelului lacurilor.
Evoluția rezervei de apă
Nivelul de umplere la Paltinu a crescut ușor la 44,82% față de săptămâna precedentă. Acesta este, totuși, sub nivelurile din anii anteriori.
În februarie, nivelul de acumulare la Paltinu era sub nivelurile obişnuite.
Reprezentanții ANAR au explicat atunci că lipsa precipitațiilor și descreșterea zăpezii au afectat debitele râurilor și rezervele.
Nivelul general de umplere al celor 40 de lacuri de acumulare era de 62%, cel mai scăzut din ultimii 8 ani.
Nivelul de 62% era în scădere semnificativă comparativ cu perioadele anterioare.
„Lipsa precipitațiilor și reducerea zăpezilor au cauzat scăderea nivelului lacurilor.”
În martie, nivelul de umplere al lacurilor a scăzut și mai mult, ajungând la 61,52% în februarie și 56% în martie.
Scăderea este rezultatul unui regim hidrologic nefavorabil și a rezervei reduse de zăpadă.
Avertizările hidrologice
Nivelul de umplere a lacurilor a crescut la 74,94%, semnificativ mai bine decât în martie.
Prioritatea este alimentarea cu apă a populației. Restricțiile pentru alte activități (piscicultură, irigații) pot fi impuse dacă debitele sunt insuficiente.
„Necesarul de apă pentru populație este asigurat.”
Creșterea nivelului lacurilor este îmbunătățită de avertizările hidrologice, care vor continua acumulările.
INHGA a transmis atenționări hidrologice legate de viituri rapide, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri, potențial afectând zone urbane.
Coeficientul de umplere se calculează față de Nivelul Normal de Retenție (NNR).
Lacul Măneciu se confruntă cu un coeficient redus de umplere (28,02%).
Debitul Dunării la intrarea în țară în creştere.
Posibile restricții în utilizarea apei pentru:
- Irigare
- Debit ecologic
- Pescuit
- Industrii
- Populație
Pragurile de secetă hidrologică sunt: treaptă normală (alimentarea este suficientă), treaptă de atenție, treaptă de restricție.
Proiecții Hidroelectrica
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie verde, estimează o reducere a producției în acest an.
„Producția estimată pentru acest an este de 13,3 TWh.”
Producția a scăzut cu 21% față de anul anterior.
„Râurile sunt sub nivelurile medii, dar producția maximă din 2023 ne permite investiții și o producție mai mare dacă se produce apă mare pe Dunăre.”
Hidroelectrica înregistrează rezultate financiare în scădere în 2024, influențate de scăderea producției hidro.
Hidroelectrica este un jucător esențial în sectorul energetic român.
Deține o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și un parc eolian.