Ajkaceratops kozmai: Reconstrucție a speciei Ajkaceratops kozmai. Credit foto: Maidment et al., Nature, 2025 / Matthew Dempsey
Revista Nature, principalul jurnal științific internațional, a publicat miercuri un studiu inovator care redefinește istoria ceratopsienilor – „dinozauri cu coarne” – din perioada Cretacicului târziu. Cercetarea a fost realizată de o echipă științifică condusă de profesorul Susannah Maidment de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Londra, în colaborare cu specialiști din instituții de prestigiu din Regatul Unit, Ungaria, Germania și România, printre care și conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.
Unele dintre fosilele folosite în acest studiu au fost descoperite în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte a patrimoniului administrat de Universitatea din București, informează instituția universitară într-un comunicat oficial.
Studiul clarifică o credință veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, nu ar fi fost niciodată prezenți în Europa. Noile cercetări arată că fauna cretacică europeană era mult mai diversificată decât s-a crezut anterior, iar fosilele din România și Ungaria provoacă dovezi că dinozaurii ceratopsieni au existat în această regiune și s-au adaptat specific acesteia, explică universitatea.
Aceste descoperiri oferă o perspectivă nouă asupra modului în care continentul european a evoluat în trecut, fiind un spațiu de interacțiune și evoluție pentru diverse grupuri de dinozauri.
Geoparcul Țara Hațegului – unul dintre cele mai importante sit-uri paleontologice internaționale
„Rezultatele obținute schimbă fundamental înțelegerea evoluției faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele din zona Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, indică faptul că dinozaurii ceratopsieni nu doar au pătruns pe fostul arhipelag european, ci au evoluat aici forme adaptate mediului insular. Cercetările noastre arată că unele fosile considerate anterior aparținând grupului european endemic Rhabdodontide de fapt sunt reprezentări ale unor „dinozauri cu coarne” diferiți, iar Europa ar fi putut fi un coridor esențial pentru dispersarea acestor specii între Asia și America de Nord”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, citat în comunicat.
Fosilele din Geoparcul Țara Hațegului, unul dintre cele mai valoroase sit-uri paleontologice globale, au jucat un rol crucial în această descoperire. Pe baza materialelor fosile din Formațiunea Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au identificat un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum, o specie de ceratopsian primitivi. Denumirea sa onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al cercetărilor paleontologice din Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți specialiști ai începutului de secol XX. Nopcsa a fost cel care a descoperit materialul fosil ce servește ca exemplu reprezentativ pentru această specie (holotip).
Descoperiri din România, completând studiile recente din Ungaria
Prof. dr. Susannah Maidment de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Londra, coordonatorul studiului recent, explică motivele pentru care aceste animale au fost dificil de identificat anterior:
- „Deși Iguanodon și Triceratops au aspect foarte diferit, acestea provin dintr-un strămoș comun și au moștenit anumite caracteristici de bază.”
- „Ambele grupuri au evoluat independent, dezvoltând mersul patruped, mecanisme complexe de masticație și o talie mare. Din acest motiv, dinții și membrelor lor sunt surprinzător de asemănătoare, atât datorită evoluției comune, cât și stilului de viață similar.”
- „Când sunt disponibile doar fragmente scheletice, poate fi foarte dificil să se determine exact ce animal reprezintă acea fosilă.”
Rezultatele cercetărilor din România completează noile descoperiri din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene mult mai complete decât cele anterior cunoscute, aparținând speciei „Ajkaceratops kozmai”. Acești „dinozauri cu coarne” au fost interpretați până recent ca fiind confuzi sau incert identificați. Noile resturi craniene confirmă fără echivoc apartenența lor la grupul ceratopsienilor.
Interpretarea descoperirilor din România și Ungaria scoate în evidență colaborarea internațională în paleontologie și rolul fundamental al regiunii Țării Hațegului în reconstrucția evoluției faunei cretacice europene. Această cercetare deschide noi direcții și consolidază poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, gestionat de Universitatea din București, ca referință științifică la nivel global, afirmă universitatea în comunicat.
Importanța acestor descoperiri se accentuează și prin faptul că unele materiale anterior atribuite dinozaurului erbivor „Zalmoxes” prezintă trăsături ceratopsiene, ceea ce implică reevaluarea diversității și identității dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg.
Profesorul specializat în vertebrate, Steve Brusatte, coautor al cercetării, subliniază semnificația reinterpretării materialului fosil european: „Dinozaurii cu coarne, precum Triceratops, sunt printre cei mai cunoscuți, însă majoritatea speciilor provin din America de Nord. Acum, descoperim și în Europa, unde au fost vreme îndelungată ezitați, confundându-se cu alte tipuri de dinozauri.”
Studiul complet este disponibil în limba engleză pe site-ul oficial al revistei Nature.