Costurile reale ale proiectului chatbot-ului ANAF
Valoarea totală a contractului pentru dezvoltarea serviciilor electronice și telefonice ale ANAF, inclusiv chatbot-ul, s-a ridicat la 12,36 milioane de lei fără TVA. Contractul a acoperit o perioadă de opt luni și a fost inițial estimat la 17,76 milioane de lei fără TVA.
Din această sumă, 1,99 milioane de lei fără TVA au fost alocate exclusiv pentru sistemul de tip agent conversațional, cunoscut sub numele de chatbot-ul „Ana”. Restul baniilor au fost destinați unei platforme de comunicare audio-video.
Este important de menționat că suma de aproape 2 milioane de lei fără TVA reprezintă doar componenta de chatbot și nu întregul proiect de digitalizare al ANAF.
Detalii despre lansarea și etapele chatbot-ului „Ana”
ANAF a introdus oficial chatbot-ul „Ana” la finalul lunii ianuarie 2026, inițial în fază de testare și disponibil doar pentru utilizatorii din conturile SPV.
La momentul lansării, reprezentanții instituției au indicat că sistemul funcționează cu un set parțial de răspunsuri, semn că proiectul se afla încă în faza de dezvoltare și optimizare.
Public, despre „Ana” se vorbea încă din noiembrie 2025, când era prezentată drept un asistent conversațional destinat în special contribuabililor mici.
Reacția companiei private Braging și controversele din piață
În contextul costurilor semnificative plătite pentru chatbot, firma privată Braging a lansat o ofertă prin care propune utilizatorilor un produs similar, disponibil gratuit pentru accesul de bază.
Braging se prezintă ca o platformă centralizată în care utilizatorii sau companiile pot avea propriul AI personalizat capabil să răspundă și să interacționeze, să sprijine activități de business și să fie integrat în prezența digitală a unui brand.
Este o comparație simplificată, însă specialiștii atrag atenția că un chatbot pentru o instituție publică nu se reduce la o interfață conversațională standard. Acesta trebuie conectat la fluxuri administrative, reguli fiscale, infrastructură de securitate, acces controlat și procese de conformitate, ceea ce implică costuri suplimentare semnificative față de o soluție comercială gata configurată.
Astfel, diferența dintre prețul plătit pentru proiectul public și oferta „gratuită” a unei platforme private evidențiază diferența de complexitate și cerințe tehnologice între soluțiile destinate sectorului public și cele pentru piața comercială.
Percepția publicului și implicațiile discuției despre costuri
Mesajul firmei Braging rezonează cu o opinie larg răspândită: tehnologia a devenit accesibilă și poate fi implementată rapid și cu costuri minime, comparativ cu sumele alocate proiectelor majore din sectorul public.
Însă, rămâne de urmărit câți utilizatori și câte companii din România vor percepe această ofertă ca fiind o alternativă viabilă și câți o vor considera doar o strategie de imagine, legată de scandalul costurilor în domeniul public.
Relevanța subiectului continuă să alimenteze discuțiile despre diferența reală dintre promisiunea inteligenței artificiale și investițiile uriașe necesare pentru implementarea unor astfel de soluții în administrația publică.