România, asemenea altor state europene, progresează rapid spre tranziția energetică. Tot mai mulți cetățeni devin producători şi consumatori de energie electrică proprie, folosind panouri fotovoltaice. Cu toate acestea, această independență energetică aparentă ascunde o dependență considerabilă: peste 70% dintre sistemele fotovoltaice din țară utilizează invertoare fabricate în China, în special de la gigantul Huawei.
Paradoxal, în timp ce România a interzis Huawei din rețelele 5G din motive de securitate națională, aceeași companie alimentează, fără impediment, infrastructura energetică a zecilor de mii de gospodării. Sistemul nu doar furnizează energie, ci colectează şi date prin intermediul aplicațiilor şi dispozitivelor conectate la internet, integrate în rețeaua WiFi a locuințelor.
Lipsa unor reglementări clare sau a unei supravegheri ample din partea autorităților, face ca invertoarele – creierul sistemului fotovoltaic – să devină un punct critic de atac cibernetic, mai ales în contextul unor tensiuni geopolitice cu China. Statul român recunoaște potențialul unui conflict ipotetic, în care Beijingul ar putea perturba sistemul energetic național fără implicații militare directe, doar prin accesarea sau manipularea invertoarelor deja instalate în mii de locuințe.
Invertoarele nu sunt cutii negre: ele procesează, comunică şi pot fi controlate de la distanță
Un exemplu concret este cel al lui Constantin Ștefănucă din județul Timiș, care, în 2023, a instalat un sistem fotovoltaic de 5 kW. Invertorul, produs de o companie chineză, colecta date despre consum și performanța sistemului, trimițându-le într-un cloud din China.
Într-o decizie neobișnuită, Constantin a renunțat la aplicația producătorului și a instalat un server local, astfel încât datele să nu mai fie transmise în afara locuinței. Eliminând conexiunea la internet, a eliminat și posibilitatea ca terți să intervină în setările invertorului.
Experții în securitate cibernetică subliniază riscul reconfigurării la distanță a invertoarelor IoT. Un atac cibernetic sofisticat ar putea fi utilizat pentru întreruperea furnizării de energie într-o locuință, afectarea rețelelor locale sau crearea unor dezechilibre la scară mai vastă.
Alexandru Angheluș, un specialist în domeniu, atrage atenția asupra riscurilor pentru utilizatori, din cauza lipsei controlului asupra software-ului și a destinației datelor, subliniind atât riscurile vizibile, cât și cele subtile și cu efecte pe termen lung.
Huawei, interzisă în 5G, dar prezentă în energetică
În 2023, autoritățile române au interzis participarea companiei Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G, invocând riscuri pentru securitate. Huawei a contestat decizia.
Cu toate acestea, compania continuă să vândă legal invertoare în România, cu capacități variate pentru gospodării și industrii. Estimările din industrie indică peste 85.000 de invertoare Huawei deja instalate în locuințele românilor.
Huawei susține că datele colectate sunt stocate în Europa și sunt accesibile doar cu permisiunea utilizatorului. În același timp, documentele interne ale aplicațiilor sugerează că datele pot fi împărtășite cu alte entități din grupul Huawei, inclusiv cu sediile din China, pentru activități de întreținere.
Astfel, oricâte garanții s-ar oferi în privința respectării legislației privind protecția datelor, există riscul datelor să ajungă în China, exact loc de unde, în teorie, România se tem de echipamentele pentru infrastructura digitală.
O dilemă europeană: energie verde pe hardware asiatic
România nu este singura țară confruntată cu această dilemă. Europa este prinsă într-un paradox al tranziției verzi: pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor și dezvoltare a energiei regenerabile, continentul devine dependent de tehnologia şi echipamentele din China.
Prețurile atractive și producția vastă din China au făcut-o lider absolut în fabricarea panourilor solare și invertoarelor. Dar, avantajele financiare sunt umbrite de riscuri de securitate cibernetică şi lipsa controlului asupra infrastructurii esențiale.
Autoritățile europene caută soluții, dar progresele sunt lente. Milioane de echipamente chinezești sunt deja integrate în sistemul energetic al UE.
România trebuie să decidă: va acorda aceeași importanță securității energetice pe care o acordă securității digitale? Sau va continua să ignore faptul că a cedat Chinei o parte din infrastructura energetică, chiar în timp ce o acuză de spionaj?
În concluzie, în numele energiei verzi, România a schimbat un risc cu altul. Şi poate că, de data aceasta, nu va fi necesar un conflict armat pentru a simți consecințele.