Singurul acord posibil pentru coaliție: ajustarea perioadei de tranziție, care este în prezent de 10 ani
Asta înseamnă implementarea continuă a reducerilor convenite în forma inițială aprobată în Parlament, ulterior contestată de CCR. În prezent, reducerea este de 80% din ultimul salariu brut.
„În cadrul coaliției, am analizat diverse opțiuni și unanim s-a convenit că în această săptămână trebuie să trimitem proiectul pentru avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În esență, toți sunt de acord să nu modificăm cuantumul, adică 70% din valoarea venitului, a salariului, referindu-ne la cuantumul pensiei”, a afirmat Kelemen Hunor la răspunsuri pentru Radio România Actualități.
El a subliniat că singurul element negociabil rămâne perioada de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare la 65 de ani. „Pentru perioada de tranziție, pot menționa că am propus deja, atât ieri, cât și săptămâna trecută, extinderea duratei de tranziție de la 10 la 15 ani, dacă și colegii mei vor fi de acord. În final, dacă suntem în căutarea unui compromis, consider că, din partea noastră și a coaliției, este important să demonstrăm că prioritățile noastre sunt stabilitatea socială și administrarea justă și echitabilă”, a precizat Kelemen Hunor.
Coaliția a decis aseară, după o ședință de două ore, că cel mai probabil va urma varianta inițială aprobată în Parlament, respectiv 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de 10 ani pentru magistrați, față de 15 ani, cum s-au exprimat ulterior liderii coaliției. Motivul? Cele patru partide sunt nemulțumite deoarece Consiliul Superior al Magistraturii nu indică semne de emitere a avizului într-un termen rezonabil, ceea ce ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, conform declarațiilor de ieri seară ale surselor politice. Totodată, președintele Nicușor Dan va avea ultimul cuvânt, au menționat sursele.
Decizia coaliției, formată din liderii Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), a fost luată după câteva zile de la respingerea, de către CCR, a propunerii inițiale de reducere a pensiilor speciale, care prevedea creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o tranziție de 10 ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din salariul brut actual.
Conform opiniei, plafonul de 70% asigură o pensie lunară netă de aproximativ 3.200 de euro pentru un magistrat, ceea ce reprezintă un nivel pe care doar câțiva români îl pot atinge după o carieră de 35-40 de ani de muncă, după cum a explicat Ilie Bolojan.
Pe 20 octombrie, CCR a decis cu majoritate de 5-4 că legea privind eliminarea pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor este neconstituțională, având în vedere, între altele, absența unui aviz prealabil de la CSM. Curtea a motivat că decizia a fost luată în urma unor amânări și că lipsa avizului a stat la baza respingerii legii, necăutându-se și alte soluții alternative.
La finalul lunii octombrie, liderii coaliției au identificat o soluție temporară: extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani și menținerea plafonului pensiilor speciale la 70% din salariul net, așa cum a fost stabilit în prima variantă legislativă. Însă, CSM, Înalta Curte și Procurorul General au refuzat să emită avizul favorabil în discuțiile cu președintele Nicușor Dan, punând în pericol obținerea fondurilor din PNRR dacă legislația nu va fi aprobată până pe 28 noiembrie.
Cristian Tudor Popescu critică dur magistrații: „Eliberează infractori, pun în libertate criminali”
În aceste condiții, jurnalistul Cristian Tudor Popescu și-a exprimat indignarea față de blocajul în justiție cauzat de grevele judecătorilor și a reamintit deciziile contradictorii ale instanțelor, care eliberează infractori controversați precum hoți, escroci, violatori și criminali.
El a adăugat că președintele Nicușor Dan afirmă adesea că magistrații muncesc mult, dar omit să sublinieze faptul că niciodată nu sunt trași la răspundere pentru deciziile adoptate, în special cele controversate.
„Decizii incredibile ale instanțelor, care pun în libertate infractori periculoși, prescripții și erori judiciare grave, rămân nepedepsite. Judecătoarea din Constanța care, având dosarul în față, a confundat copilul ucis Sebastian cu un alt copil, și care a evitat răspunsul public privind această greșeală majoră, pare să fie în continuare în activitate. Inspectoratul Judiciar are vreo funcție? Unde este acolo răspunderea?”, a criticat Popescu.