Autostrada care va conecta regiunile Moldova și centrul țării, peste Carpații Orientali, prinde contur în această perioadă, pe măsură ce se finalizează studiul de fezabilitate. O modificare semnificativă a proiectului este în apropiere de Brașov, unde traseul a fost ajustat – va exista o „cocoașă” ocolitoare care evită o zonă sensibilă și va include un tunel.
Autostrada A13, de la Brașov la Bacău, va avea o lungime de aproximativ 172 de kilometri, va porni din zona Codlea, în apropiere de Brașov, va traversa Carpații Orientali și va ajunge la Răcăciuni, la intersecția cu Autostrada A7, situată mai sud de Bacău. În prezent, se finalizează studiul de fezabilitate, iar partie din aceste activități implică stabilirea traseului pentru drumul de mare viteză.
Modificări de traseu și tunelul de 500 de metri sub Dealul Lempeș
O ajustare a traseului a fost realizată în zona Hărman, nord de Brașov, acolo unde compania de armament de stat Carfil deține două poligoane și a solicitat ca șoseaua de mare viteză să le ocolească. Pentru a evita această zonă sensibilă, traseul autostrăzii a fost mutat mai la sud, ocolind localitățile Hărman și Prejmer.
Noul traseu include și construcția unui tunel de 500 de metri sub Dealul Lempeș, între Sânpetru și Hărman, într-o zonă în care traseul ar intersecta o arie naturală protejată.
Recent, Asociația Construim România a criticat Compania de Investiții Rutiere, responsabilă cu proiectul A13 Brașov – Bacău, pentru alegerea unui ocol excesiv, mult mai lung decât o variantă mai directă, situată la nord de poligoanele Carfil.
Conform asociației, „modificarea implică aproximativ 18 km suplimentari pe traseul principal al autostrăzii”, ceea ce duce la un cost adițional de aproape 500 de milioane de euro.
Construim România sugerează o alternativă de traseu prin nordul localității Bod, care ar putea reduce distanța dintre Brașov și Bacău.
Motivul alegerii variantei traseului ocolitoare, inclusiv ruta cu o „cocoașă”
Într-un interviu, directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, explică decizia de a crea o „cocoașă” a autostrăzii în zona Brașovului și comentează propunerea societății civile pentru o variantă mai scurtă.
„Din câte am observat eu, au tras doar o linie pe hartă cu ajutorul unei aplicații de măsurare, au făcut câteva segmente de traseu, iar aceasta este cea mai eficientă soluție de proiectare. Nu știu dacă au avut în vedere toate constrângerile din zonă. Am avut discuții cu reprezentanții Pro Infrastructură care ne-au întrebat despre metoda și motivul alegerii acestui traseu”, afirmă Budescu.
„Dacă ne-ar fi întrebat, le-am fi explicat și le-am fi oferit toate motivele alegerii. În cazul actual, compania Carfil are o investiție în zonă, ne-au notificat și ne-au indicat o zonă în care nu aveam voie să intrăm, astfel încât a trebuit să adaptăm traseul.”
„Solicitarea lor a fost să evităm total o anumită zonă, reprezentată prin cercuri. Nu este posibil nici pentru tunel, întrucât zona este încadrată ca obiectiv SEVESO, iar realizarea unui tunel ar fi lungă și costisitoare”, explică Budescu.
El menționează că o variantă pe traseul nordic implică traversarea unei rezervații naturale.
„Aceasta este varianta propusă momentan de către asociație, dar trecerea prin rezervație necesită un proces de autorizare foarte lung, fiind posibil să dureze câțiva ani. În plus, un tunel de 4 km, în total, ar trece printr-o zonă de 6 km, ceea ce nu este o soluție ușor de implementat. Chiar și după construcția tunelului, implică dificultăți suplimentare”, adaugă Budescu.
Şeful Secției de Investiții Rutiere vorbește despre traseul ocolitor de la sud ca despre o „cocoașă”, comparabilă cu „Cocoașa de la Focșani”, unde A7 ocolește pe est conturul municipiului din Moldova.
„Deși avem o astfel de soluție, trebuie să ținem cont de toate constrângerile și limitările. Discutăm cu autoritățile locale și cu autoritățile județene pentru a găsi cea mai bună variantă, evitând conflictele și întârzierile din cauza complicațiilor birocratice sau a rețelelor de utilități.”
Beneficiile variantei ocolitoare pentru dezvoltarea zonei metropolitane Brașov
„O variantă care ocolește zona de câmpie prin nord, trecând prin rezervație, ar fi mai scurtă, ceea ce ar fi benefic pentru trafic, dar din punct de vedere financiar, această soluție ar putea fi mai costisitoare. Construirea tunelului și a zonei de acces implică investiții semnificative, iar consolidările în zonele de deal ar fi necesare”, precizează directorul CNIR.
Mai mult, acesta evidențiază un aspect „pe care probabil nimeni nu l-a analizat”: în cazul în care traseul trece pe zona mai joasă, în câmpie, se pot dezvolta infrastructură și zone industriale. În schimb, în zonele muntoase, pe dealuri, construcțiile industriale sunt dificil de realizat.
„Noul traseu are avantajul că se apropie mai mult de zona metropolitană, oferind acces direct la drumuri naționale, utilități și rețele electrice, facilitând dezvoltarea economică a regiunii”, conchide Budescu.
Estimarea începutului lucrărilor
El menționează că, după finalizarea studiului de fezabilitate, segmentul din nordul Brașovului va fi prioritizat la licitația pentru executie.
„Întreaga zonă de ocolire a Brașovului, inclusiv secțiunea nordică, va fi licitată în câteva loturi. După finalizarea studiului de fezabilitate, vom stabilizi modul de împărțire pentru a asigura funcționalitatea fiecărui segment”, afirmă Budescu.
Termenul de finalizare a studiului este stabilit pentru septembrie 2026, însă data de finalizare poate fi amânată pentru începutul anului 2027. Se anticipează lansarea licitațiilor pentru primele tronsoane în anul 2027.