„De ce ne-a luat mai mult de doi ani pentru a înțelege și răspunde la provocările drone rusești împotriva Poloniei, statelor baltice și României, și de ce nu suntem pregătiți să identificăm și să distrugem eficient aceste drone?”, a întrebat politicianul lituanian într-o conferință la Vilnius, despre apărarea țărilor baltice și lecțiile învățate din conflictul rus din Ucraina, informează agenția EFE.
Comisarul european a exprimat regretul că această situație s-a format în ciuda faptului că toate statele membre ale Uniunii Europene au fost martore la utilizarea intensivă a dronelor pe frontul ucrainean din 2023.
„ Și acum, la sfârșitul anului 2025, ne apropiem de a patra aniversare a conflictului rus împotriva Ucrainei”, a remarcat Kubilius, criticând lipsa de pregătire în ciuda avertismentelor din partea serviciilor de informații din Germania, Danemarca, Finlanda, Olanda și statele baltice cu privire la posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să atace teritoriul NATO înainte de 2030.
„Este important să răspundem la întrebarea de ce trebuie să fim pregătiți. Pentru un război convențional de agresiune, cu tancuri și artilerie care traversează granițele și activează Articolul 5 al NATO? Sau trebuie să ne pregătim pentru o escaladare tot mai mare a provocărilor periculoase împotriva noastră, care însă rămân sub pragul Articolului 5 pentru apărarea reciprocă?”, a subliniat el.
Deocamdată, a precizat el, Uniunea Europeană se pregătește pentru un scenariu în care „nu tancurile trec granițele, ci doar dronele și rachetele atacă și deteriorează infrastructura energetică”, însă capacitățile defensive ale celor 27 de state membre trebuie să fie extinse, în special în țările baltice, care ar putea fi prima țintă într-un nou conflict al lui Putin, conform argumentației sale.
Integrarea Ucrainei în strategia europeană
Kubilius, care va prezenta în această săptămână planul de acțiune al Comisiei Europene pentru Modernizarea Sectorului de Apărare, a evidențiat importanța unui răspuns concertat din partea țărilor baltice de pe frontul estic până la sosirea sprijinului din partea Alianței Nord-Atlantic pentru cazul „Ziua X”.
El a evidențiat că inițiativa „Apărarea pe flancul estic”, cu „zidul dronelor” ca element central, lansată de țările baltice și Polonia și susținută de toate națiunile de pe această zonă, este esențială pentru consolidarea capacităților defensive.
Kubilius a accentuat necesitatea includerii Ucrainei în planurile europene pentru o posibilă agresiune rusă, având în vedere experiența sa în războiul cu drone și pe câmpul de luptă.
„Suntem cu adevărat pregătiți pentru un astfel de moment, chiar dacă armatele din statele baltice nu au experiență de luptă directă?”, a întrebat retoric comisarul european, răspunzând apoi că este vital să valorificăm cei 800.000 de militari experimentați și sectorul de apărare al Ucrainei.
Aceasta include, de exemplu, desfășurarea în aceeași zi a trupelor ucrainene în Lituania, împreună cu militari germani sau americani, a spus el.
„Neglijarea acestei oportunități ar fi o greșeală istorică”, a concluzionat el.