O analiză a conflictului global, de către economistul Cristian Socol, sugerează că România poate profita de crizele actuale.
Experții observă confruntări comerciale, tehnologice, valutare și ideologice, cauzate de ciocnirea dintre două etape majore de dezvoltare economică. Etapa precedentă, 1970-2020, s-a bazat pe tehnologii precum calculatoare, internet și biotehnologie, în timp ce etapa actuală (2021-2070) se axează pe inovații, energie durabilă, inteligență artificială, robotică și bioproducție. Puterile globale se confruntă pentru dominație în acest nou context economic. Statele Unite și Uniunea Europeană caută să-și recâștige competitivitatea față de China.
Strategia actuală a administrației americane, inspirată de retorica patriotică, vizează refacerea producției interne și a locurilor de muncă. Cu toate acestea, economia SUA a pierdut din pondere globală în favoarea Chinei. În timp ce în 1960 economia SUA reprezenta o pondere semnificativă din economia globală, astăzi, aceasta a scăzut, pe fondul creșterii economiei chineze.
Importurile ieftine au dus la delocalizarea producției din SUA, la pierderi de locuri de muncă și la un deficit comercial tot mai mare. Acest dezechilibru între economie și investiții a dus la o creștere a datoriei.
Deficitul bugetar din 2024 a atins un nivel record după 1946, context generat de criza sanitară și cea financiară globală.
Ruptura lanțurilor globale de aprovizionare a evidențiat vulnerabilitatea economiei SUA și a accentuat nevoia de a reloca producția acasă.
O parte din excedentul comercial anual al Chinei cu Statele Unite este investit în datoria SUA. Moneda chineză, yuanul, este considerată subevaluată pentru a sprijini exporturile.
Globalizarea și delocalizarea au permis anumitor țări asiatice să se dezvolte tehnologic, depășind în anumite domenii Statele Unite. Aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului a dus la o creștere considerabilă a exporturilor ieftine.
Politicile economice actuale creează o serie de provocări sociale, afectând comunitățile locale și provocând îngrijorări legate de avantajele reale ale globalizării.
Sunt necesare acțiuni rapide pentru a gestiona declinul competitivității, inclusiv tarife ridicate pentru țări cu deficit comercial, relocarea lanțurilor de aprovizionare în SUA, investiții în resurse minerale critice, și negocieri pentru securitate militară asociate.
Aceste măsuri pot duce la inflație, creșterea prețurilor în SUA și potențiale pierderi financiare.
O strategie de susținere a producției interne poate atenua efectele negative.
Uniunea Europeană se confruntă cu multiple provocări, inclusiv cu războiul din Ucraina și necesitatea unei adaptări rapidă la noile context tehnologice.
Impunerea unor tarife de către Statele Unite poate afecta exporturile europene către SUA.
O strategie de negociere care să ducă la o maximizare comună a beneficiilor ar fi necesară.
Avantajele UE includ legăturile economice, deținerea de titluri de stat americane și poziția de negociere într-un context mai larg decât cel legat doar de tarife.
Alternativ, negocieri comerciale pot fi utilizate, incluzând contingente sau restricții reciproce la exporturi.
România este afectată de o criză comercială, atât direct, prin diminuarea exporturilor către Statele Unite, cât și indirect, prin afectarea producției europene.
De asemenea, există riscul unui dumping de către producții reorientate dinspre SUA. Incertitudinea de pe piețele globale poate avea un impact negativ asupra economiei naționale.
Criza comercială poate genera fuga de capital și investiții către alte zone dezvoltate.
România poate minimiza efectele negative printr-o strategie coerentă, de cooperare UE în domeniu.
Evaluarea impactului tarifelor, programe de sprijin a sectoarelor afectate și atragerea unor investiții reorientate sunt strategii importante.
Managementul adecvat al datoriei, asigurarea lichidității și rezervele valutare pot fi gestionate corespunzător.
România ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea tehnologiilor de vârf, investiții în cercetare și dezvoltare, atragerea companiilor IT și dezvoltarea producției de materiale strategice.
O abordare calmă și pragmatică este fundamentala pentru a gestiona crizele actuale.
Articole conexe:
Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Considerații despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ
Legea SALARIZĂRII UNITARE în sectorul public, un obiectiv cheie în PNRR pentru România.