Bani din aur din tezaurul BNR, expuși de Ziua Porților Deschise, Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia
Este „obligația morală” a României să recupereze aurul cedat Rusiei în urmă cu peste un secol, afirmă Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, într-o declarație pentru publicația poloneză TVP World, care a documentat istoria tezaurului românesc predat Rusiei Țariste, ce nu a fost restituit după Revoluția Bolșevică.
„Pentru noi, recuperarea acestei comori reprezintă o datorie morală față de strămoșii noștri și față de generațiile viitoare”, menționează Cristian Păunescu, autor al unor volume despre destinul aurului românesc.
„Nu am uitat și nu am renunțat în această luptă”, adaugă el. „Am încercat prin toate mijloacele legale să negociem, însă URSS și ulterior Rusia doar au mascarat interesul pentru această datorie.”
Modalitatea în care România a pierdut aurul
Publicația poloneză amintește că România a trimis, pe timpul Primului Război Mondial, două trenuri încărcate cu tezaur la Moscova, în decembrie 1916 și în august 1917. Autoritățile de atunci, refugiate la Iași, au semnat un acord cu aliatul lor, Rusia țaristă, pentru asigurarea siguranței tezaurului, care includea bijuterii regale și 91,5 tone de aur din rezervele bancii centrale.
Schimbarea regimului de la Moscova, odată cu venirea la putere a lui Lenin, a schimbat radical situația. Noua conducere a confiscat aurul. Majoritatea artefactelor istorice au fost restituite în 1935 și 1956, însă rezervele de aur nu au fost returnate.
„De-a lungul vremii, rușii au emis diferite justificări sau explicații”, menționează Păunescu, „cum că aurul a fost deja restituit, că nu mai există sau că România nu mai avea dreptul asupra lui deoarece s-a reușit reunificarea cu Basarabia în 1918, sau că Franța sau Germania au luat acest aur după Primul Război Mondial de la Rusia.”
În 2003, Rusia și România au semnat un tratat ce a condus la formarea unei comisii pentru a analiza această problemă, alături de alte aspecte aleistorie controversate. Specialiști ruși au verificat acordul de acum un secol și inventarul conservat în arhivele bancare românești, confirmând autenticitatea acestora, conform BNR.
„Totuși, ei au susținut că trebuie să verifice originalele acestora din arhivele rusești”, afirmă Păunescu.
„BNR nu exclude orice metodă legală”
BNR este „rezervată, dar optimistă” în privința șanselor de recuperare a aurului, precizează Păunescu, menționând că activarea resurselor înghețate ar putea fi o strategie pentru România.
„Rusia se află în prezent într-un război hibrid neoficial cu Uniunea Europeană, astfel că negocierile sau discuțiile serioase nu pot avea loc”, afirmă el. „Activele rusești blocate în UE reprezintă, așadar, o oportunitate pentru a remedia nedreptatea față de România, comisă acum peste un secol.”
„BNR nu exclude nicio metodă legală, atât pe plan diplomatic, cât și în instanțele internaționale, pentru a-și reprezenta interesele”, completează Păunescu.
Direcția Ministerului de Externe
Ministerul român al Afacerilor Externe menționează, de asemenea, că România urmărește să soluționeze problema rezervelor de aur și a celorlalte bunuri valoroase depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, utilizând mecanismele existente.
„Comisia, formată din reprezentanți ai ambelor părți cu expertiză relevantă, nu și-a încheiat încă activitatea. Ședințele acesteia au fost suspendate după declanșarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, dar intenția este de a le relua când va fi posibil din punct de vedere politic”, menționează MAE.