În ultimul deceniu, interiorul automobilelor a suferit transformări radicale. Consola centrală, anterior încărcată de butoane și comutatoare tactile, a fost înlocuită cu o suprafață lucioasă dominată de ecrane. Majoritatea funcțiilor — de la controlul climatizării și iluminatului până la ștergătoare — au fost transferate în meniuri digitale. Deși designul asigură un aspect modern, aceste inovații pot afecta semnificativ siguranța rutieră.
Autoritatea de evaluare a securității auto din Australia și Noua Zeelandă (ANCAP Safety) a anunțat că, din 2026, va impune producătorilor auto să reintegreze butoane fizice pentru controalele critice ale vehiculului. Această decizie marchează o schimbare clară de paradigmă, iar Europa se pregătește pentru implementarea unor reglementări similare. Obiectivul principal este ca siguranța rutieră să nu depindă doar de protecția pasagerilor în cazul unui accident, ci și de designul sigur al mașinii în uzul cotidian.
Cercetările din domeniul securității rutiere indică faptul că eroarea umană este implicată în majoritatea incidentelor auto, conform publicației ScienceAlert. În plus, modul în care șoferul interacționează cu comenzile — adică designul interfeței din autovehicul — influențează în mod semnificativ frecvența acestor greșeli.
Distragerea atenției reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc. Aceasta poate fi vizuală (privirea în afara drumului), manuală (mâinile părăsesc volanul) sau cognitivă (mutarea atenției mentale de la condus). Activități precum tastarea unui mesaj implică toate aceste forme de distragere, sporind considerabil probabilitatea de accident.
Reglarea temperaturii sau schimbarea postului de radio pe un ecran tactil pare o operațiune banală, dar, în realitate, presupune combinația acestor distrageri: privirea se deviază, mâna pleacă de pe volan, iar atenția se concentrează pe meniul afișat.
Pe de altă parte, butoanele fizice sau comutatoarele rotative oferă feedback tactil, permițând reglarea volumului sau temperaturii fără a fi nevoie de privire, bazându-se pe memorie musculară. Astfel, sistemele clasice devin, paradoxal, mai sigure — chiar dacă par „învechite” în comparație cu panourile digitale moderne.
Dovezi despre pericolul ecranelor tactile în vehicule
Un studiu realizat în Regatul Unit în 2020 de TRL, o companie independentă de cercetare în transporturi, a comparat performanța șoferilor care utilizau ecrane tactile cu cei fără sarcini secundare. Participanții au fost plasați în simulatoare de condus și au efectuat activități obișnuite: selectarea muzicii, ajustarea climatizării sau utilizarea sistemelor Apple CarPlay și Android Auto.
Rezultatul? Timpul de reacție al șoferilor a fost semnificativ mai mare în timp ce interacționau cu ecranul. La viteze mari, această întârziere ducea la o distanță de frânare mai mare cu câțiva metri, putând face diferența între un incident minor și o tragedie.
În plus, s-a observat o scădere clară a performanței generale: conducătorii mențineau mai greu banda și identificau obstacolele cu întârziere. În unele cazuri, nivelul de distragere cauzat de ecranul tactil a fost comparabil sau chiar mai mare decât cel cauzat de trimiterea unui mesaj în timpul condusului.
Această cercetare sugerează că cele mai noi sisteme de infotainment din vehicule afectează timpul de reacție al șoferilor mai mult decât alcoolul.
— Will Geary (@wgeary) Decembrie 19, 2020
Neîncrederea șoferilor față de ecranele tactile
Deși producătorii promovează ecranele tactile ca o evoluție spre viitor, sondajele indică faptul că mulți conducători auto le percep ca o sursă de stres, nu ca un progres. Un studiu recent, realizat pe 92.000 de cumpărători de autovehicule din SUA, a identificat sistemele infotainment — acele ecrane centrale multifuncționale — drept partea cea mai problematică a mașinii noi.
Principalele plângeri vizează funcționalitatea: operațiuni simple, precum pornirea ștergătoarelor sau reglarea aerului condiționat, necesită multiple atingeri pe ecran și atenție vizuală continuă. Cu alte cuvinte, ceea ce anterior se realiza instinctiv acum devine o operație în câțiva pași, care necesită privirea în jos, nu la drum.
Unii producători, precum Volkswagen și Hyundai, au început deja să reintroducă comenzi fizice pentru funcțiile de bază, ca răspuns la reacțiile negative ale clienților.
Este recunoașterea vocală o variantă mai sigură?
Unele mărci auto introduc comenzi vocale ca alternativă la ecranele tactile. În teorie, vorbitul elimină nevoia de privire sau atingere, însă studiile indică faptul că această metodă nu este lipsită de riscuri.
O meta-analiză, care a sintetizat rezultatele a 43 de cercetări diferite, a concluzionat că, deși interacțiunea vocală este mai sigură decât cea vizuală, ea tot afectează performanța la volan. Șoferii reacționează mai lent, mențin mai greu banda și identifică mai târziu pericolele.
Așadar, vorbitul cu sistemele auto nu înseamnă o atenție completă asupra drumului — ci doar o alternativă mai puțin riscantă decât atingerea ecranului.
Reîntoarcerea butoanelor și viitorul ergonomiei în designul auto
Pe baza acestor dovezi, ANCAP și partenerul european Euro NCAP vor evalua, începând din 2026, siguranța autovehiculelor nu doar după nivelul de protecție oferit pasagerilor, ci și în funcție de ergonomia comenzilor. Pentru a obține rating maxim, vehiculele vor trebui să includă butoane fizice pentru funcțiile esențiale: iluminat, ștergătoare, dezaburire, reglaj termic și volum sonor.
Această schimbare reprezintă o revenire la principiile fundamentale ale ingineriei auto: siguranța trebuie să primeze în fața aspectului estetic. Automobilul modern nu trebuie să fie un „telefon smart pe roți”, ci un instrument intuitiv, în care atenția șoferului rămâne focalizată pe drum.
Tendința de digitalizare extremă a vehiculelor a fost, poate, inevitabilă. Însă realitatea indică faptul că, atunci când fiecare gest implică navigarea prin meniuri și atingeri multiple, plăcerea condusului se transformă în stres și riscuri inutile. Butoanele tradiționale nu erau doar nostalgice — era o soluție eficientă și inteligentă.