Tragedia lui Rareș Ion, tânărul decedat în urma unei supradoze la scurt timp după ce a fost surprins consumând substanțe interzise live pe o platformă online, evidențiază deficiențele politicii naționale de prevenție și atitudinii generale față de problema consumului de droguri, a afirmat medicul Costin Militaru, cu o experiență de două decenii în domeniu. Acesta a subliniat că intervențiile părintești sunt, de regulă, „strict emoționale, bazate pe pedepse”, în timp ce soluțiile oferite de stat sunt preponderent punitive, fără a înțelege profund nevoile consumatorilor.
- Rareș Ion s-a drogat în direct pe o platformă online, în timp ce era filmat de un utilizator cunoscut pentru implicarea în traficul de droguri. Persoana respectivă a fost condamnată inițial pentru trafic de droguri, fiind acuzată că i-a furnizat substanțe interzise și altor persoane, inclusiv un individ implicat într-un accident mortal.
- Tânărul a fost transportat la spital, apoi externat. Nu este clar dacă externarea a fost solicitată de familie sau a fost o decizie medicală.
- În ziua următoare, fratele său l-a găsit decedat acasă. Analizele medico-legale au identificat șase substanțe periculoase în organismul său: metadonă, tramadol, benzodiazepine, canabinoide, un metabolit al heroinei și o substanță sintetică extrem de periculoasă, cunoscută sub diverse denumiri.
„Este greu de imaginat prin câte canale pot ajunge adolescenții la droguri”, a declarat medicul Costin Militaru într-un dialog cu o sursă media. Expertul a lucrat în programe dedicate persoanelor care consumau heroină injectabilă.
În viziunea medicului, platformele online nu amplifică neapărat problemă, ci o reflectă. „Internetul, de cele mai multe ori, ne pune la dispoziție informații complete, cu aspectele pozitive și negative ale acestora.”, a precizat acesta. Conform unor studii, factorii motivaționali pentru inițierea consumului de droguri la tineri includ curiozitatea, dorința de a se integra social și plictiseala.
Recomandări pentru părinți
Ce pot face părinții când descoperă că un membru al familiei consumă droguri? Medicul Militaru recomandă: „Primul pas este să nu minimalizeze problema și să evite blamele, de genul „ești un nenorocit”, ci să abordeze situația cu empatie.”
„Următorul pas implică găsirea unui specialist care să colaboreze cu persoana în cauză, având în vedere stadiul consumului.”, continuă expertul. „Este un proces care necesită răbdare, dar care prezintă șanse mai mari de succes, comparativ cu abordarea care se concentrează exclusiv pe interzicerea imediată a consumului.”
Accesul la tratament și suport psihologic, limitat în România
Intervențiile prompte sunt esențiale, dar calitatea lor contează la fel de mult. „Din păcate, majoritatea intervențiilor actuale sunt pur emoționale, bazate pe pedepse, fără o încercare de a înțelege adevărata problematică din spatele consumului”, precizează medicul.
Accesul la tratament și consiliere psihologică pentru tinerii consumatori este extrem de limitat în România. „Numărul centrelor de tratament pentru adolescenți este foarte redus la nivel național. Un singur centru se află în București”, a menționat medicul.
Din perspectiva expertenței, autoritățile sunt preocupate preponderent de măsuri punitive, spre deosebire de adoptarea unor strategii centrate pe înțelegerea necesităților consumatorilor.
Mesaje alarmiste – ineficiente
Pentru schimbări semnificative, medicul subliniază necesitatea abandonării abordării alarmiste și adoptarea unor alternative concrete. „În loc de mesaje de tipul «Drogul ucide», este necesară promovarea unor soluții practice”, spune specialistul. O schimbare de strategie în modul în care statul abordează problema ar putea crește considerabil șansele de a interveni eficient.
Consumul de droguri în România
Conform unui raport recent, consumul de droguri în rândul tinerilor din România este în creștere. Analizele evidențiază:
- Canabisul rămâne cea mai utilizată substanță ilicită, prezentând o creștere constantă a prevalenței la adolescenți.
- Substanțele psihoactive noi prezintă o preocupare semnificativă, mai ales în zonele urbane.
- Consumul de droguri injectabile, deși la nivel scăzut, continuă să prezinte riscuri pentru sănătate publică.
Raportul mai relevă o cerere crescândă pentru servicii de tratament, reflectând o anumită conștientizare a problemei, însă infrastructura existentă rămâne insuficientă.
- Există un centru de tratament pentru minori consumatori de droguri în București, gestionat de Agenția Națională Antidrog.
- Programele de prevenție sunt preponderent concentrate în zone urbane, lăsând zonele rurale cu acces limitat.
- Lipsa personalului specializat și resurselor limitate afectează eficiența intervențiilor deja existente.