De câțiva ani, un proiect istoric, Coridorul de Mijlociu, a reapărut pe agenda în Europa de Est ca fiind o oportunitate esențială pentru o rută comercială stabilă, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului dintre Rusia și Ucraina. Transportul global pe traseele tradiționale a fost afectat de aceste crize, iar la nivel regional, ruta transmodală ar putea diminua dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat dialogurile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat strategic. Totuși, specialiștii consideră că, din cauza unor probleme structurale și a lipsei unei viziuni clare, România are șanse mici să fie integrată în acest proiect, favorizate fiind alte două state vecine, în special Turcia, care devine tot mai influentă ca lider economic regional.
România are potențialul de a-și diversifica autonomia energetică, fiind totodată un furnizor de securitate energetică în regiune și un punct important de transport pentru gaze și energie provenite din Marea Caspică, în cadrul inițiativei numite Coridorul de Mijlociu sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică.
2022 – România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, susținută de Uniunea Europeană
Interesul pentru acest proiect de durată, despre care se discută oficial încă din 2011, a fost reluat în 2022, anul invadării Ucrainei de către Rusia. Autoritățile române au anunțat că s-au reluat negocierile pentru un proiect de importanță strategică început în 2011 între România și Turkmenistan, cu implicarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijinul UE. Liderii de state, miniștrii de externe, inclusiv cei români, reprezentanți ai UE, susțin acest proiect. Coridorul de Mijlociu va facilita transportul de energie și mărfuri din bazinul Caspic către vestul Europei. Inclusiv fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a exprimat sprijin pentru inițiativă.
Beneficiile majore pentru România ale Coridorului de Mijlociu
Pentru România, acest acord deschide oportunități de extindere a rolului său în facilitatrea comerțului eurasiatic. Porturile de la Marea Neagră pot servi ca puncte de acces pentru mărfuri din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte state din bazinul Caspic, scria presa la momentul respectiv.
Fluxul crescut de schimburi comerciale va impulsiona creșterea economică în sectorul maritim, în logistică și în industriile de servicii conexe. De asemenea, îmbunătățirea conectivității se aliniază cu strategia largă a României de a deveni un actor principal în infrastructura europeană de transport. Colaborarea regională evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a crește conectivitatea și de a stimula prosperitatea în Eurasia, susțineau autoritățile.
Odată cu avansarea acordului, se anticipează evoluții în comerț, infrastructură și cooperare regională, stabilind un precedent pentru integrarea mai largă în zonele Mării Caspice și Mării Negre.
2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră la Constanța
Pe 7 aprilie 2023, la Constanța s-a desfășurat Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Kazakhstanului în România și de operatorii Portului Constanța, reunind, conform organizatorilor, cei mai importanți actori în domeniul transporturilor din Kazakhstan, Georgia, Azerbaidjan și România.
La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din portul Constanța, precum și operatori de stat și privați din Kazakhstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanți ai porturilor Aktau (Kazahstan), Baku (Azerbaidjan), Batumi (Georgia) și Constanța (România), companii feroviare din Georgia și Kazakhstan, și oficiali diplomatici din ambasadele acestor țări în București. În cursul anului, va fi semnat la București un acord pentru conectarea Mării Caspice și Mării Negre, având un impact major pentru România.
- Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să formalizeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental, semnat la București în cursul acestui an, conform anunțurilor din 2004 ale Azernews.
Portul internațional Baku (Azerbaidjan), pilon central al Coridorului de Mijlociu. Foto: Azernews.com
Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră va fi semnată la București în 2024, anunță presa
Inițiativa urmărește simplificarea și optimizarea circulației mărfurilor între cele două mări, consolidând legăturile regiunilor între ele și cu piața europeană. Crearea acestei rute reprezentă un pas important în cooperarea regională și în integrarea economică a Azerbaidjanului, Turkmenistanului, Georgiei și României. Potrivit surselor, această conectivitate va întări poziția strategico-economică a acestor țări în cadrul rețelei comerciale globale, contribuind la deblocarea oportunităților de dezvoltare.
Participarea acestor state implică beneficiile unei infrastructuri de transport mai eficiente, de a asigura aprovizionarea cu resurse energetice și de a stimula creșterea economică regională.
Istoria eșecurilor în proiecte energetice românești: Nabucco și altele
O analiză Azernews evidențiază avantajele pentru toate țările implicate. Azerbaidjanul va câștiga semnificativ din această rută, iar România poate beneficia, chiar dacă, din păcate, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu a fost încă încheiat. România are o tradiție în eșecul marilor proiecte energetice transnaționale, precum Nabucco, Coridorul Verde, Hidrocentrala Tarnița sau Getica, toate fiind inițiative cu dificultăți în realizare.
Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijlociu, menționat de Călin Georgescu, și reacția presei
Proiectul susținut recent de ministrul de Externe a fost la început laudat de Călin Georgescu, la scurt timp după alegerile prezidențiale (detalii AICI). Mai apoi, a fost criticat de mass-media oficială, care l-a asociat cu proiecte megalomanice ale lui Ceaușescu. Într-un dialog în studioul Gândul, Georgescu a afirmat: „Suntem aproape de Marea Neagră, dar dacă privim mai departe, vedem legături cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie, fiind o poziție extrem de avantajoasă din punct de vedere strategic”.
Septembrie 2025 – Oana Țoiu relansează negocierile diplomatico-economice despre Coridorul Caspic
Pe 22 septembrie 2025, ministrul de Externe Oana Țoiu a avut discuții cu omologul său azer, Jeyhun Bayramov, în cadrul sesiunii ONU. Părțile au evidențiat importanța extinderii cooperării în domenii precum securitatea energetică, diversificarea economiei, educația, agricultura și turismul, precum și proiecte comune în energia verde, evidențiind avantajele strategice ale Coridorului de Mijlociu.
„Ministrul Azerbaidjanului a avut întâlniri cu omologul român, Oana Țoiu, pe marginea sesiunii ONU. Într-o postare ulterioară, ea a declarat: „Vin cu un proiect mai amplu. România nu e doar la Marea Neagră, ci și la Marea Caspică. La voi voi crea un culoar Marea Neagră-Caspică, pentru a asigura accesul Chinei în Mediterană. Asta înseamnă diplomație strategică”
Acest proiect, în contrast cu cele anterioare, nu mai este ironizat de presa mainstream, ci se evidențiază ca o oportunitate pentru România, fiind subliniate beneficiile potențiale. Economistul Mircea Coșea, în exclusivitate pentru Gândul, explică însă că, din diverse motive, șansele de realizare efectivă sunt reduse.
Mircea Coșea: Proiectul e ambițios, dar implementarea dificilă. O reluare a unui plan solid, dar greu de concretizat
Sursă foto: Mircea Coșea / captură video Digi 24
„Momentan, nu am suficiente informații ca să fiu optimist în privința fezabilității acestui proiect, realizat de mult timp. În teorie, e foarte bun, dar nu ne va asigura independența energetică completă, ce rămâne o țintă ideală. La moment, se remarcă doar un progres în relațiile diplomatice și în reluarea discuțiilor. Nu neg că mi-ar plăcea să se realizeze, dar dificultatea majoră e dacă România poate fi implicată în negocieri și negocierea efectivă.”, a comentat expertul pentru Gândul.
Trei condiții esențiale pentru integrarea României în Coridorul Caspic
Mircea Coșea a evidențiat vulnerabilitățile țării noastre, enumerând:
- „Un proiect de o asemenea anvergură necesită cel puțin trei elemente fundamentale. În primul rând, trebuie o strategie clară pentru energie pe termen lung. România nu are așa ceva, se chinuie de mult timp să aibă acces la gaz din zona Mării Negre, dar fără succes. Trebuie să vadă totul în perspectivă.”
- „Al doilea aspect esențial este posibilitatea reală de finanțare, lucru dificil în actualele condiții. În al treilea rând, trebuie să existe o logistică eficientă pentru realizarea proiectului, adică modalitatea de a asigura un transport eficient, fie pe conducte, fie pe alt tip de infrastructură. La moment, România nu dispune de aceste elemente, fiind îndreptățită să își clarifice aceste aspecte pentru a putea progresa.”
De asemenea, specialistul subliniază: „România nu are un program național pentru strategie energetică, acționează doar sporadic, într-un mod de tip pompieristic. Pentru a avea o perspectivă realistă asupra viitorului, e nevoie de o viziune clară asupra ceea ce trebuie făcut, dar, din păcate, țara noastră e dezorientată, cu conflicte între guvern, justiție și partide, și e improbabil să se ajungă la un consens în privința unui proiect atât de important în viitorul apropiat”.
„România nu are o strategie de stat pentru energie. Se pot face doar pași temporari.”
- „Nu trebuie să ne mai amăgim cu ideea că țara e atractivă pentru investiții, pentru că nu e. România funcționează în mod sporadic, fără o viziune pe termen lung. Pentru a face progrese reale, trebuie să avem o viziune clară asupra a ceea ce ne așteaptă în viitor, iar dacă nu, vom rămâne în același haos zilnic”.
- „Ce înseamnă această perspectivă? În primul rând, trebuie să știm exact necesitatile de consum. Discutăm despre electrificare, robotizare, inteligență artificială, ceea ce solicită un consum energetic crescut, pe care nu îl putem asigura momentan. România trebuie să-și clarifice necesitățile, să-și planifice infrastructura și resursele fără o viziune clară, riscând să piardă oportunitățile viitoare”.
De asemenea, economistul afirmă: „Țara noastră nu dispune de suficiente investiții în domeniile esențiale, inclusiv în infrastructură, și nu are o politică coerentă pentru dezvoltarea durabilă. Pentru a avea o șansă în realizarea unor proiecte mari în energie și infrastructură, e necesar să avem o strategie națională clar definită.”