Începând cu 1 august, cota standard a TVA a fost majorată de la 19% la 21%. Această modificare impactează toate materialele de construcții generale.
Romania a reformat regimul cotei reduse de TVA. Cotele anterioare de 5% și 9% au fost înlocuite cu o cotă unică de 11%, care a intrat în vigoare la 1 august 2025. Pentru locuințe în condiții stricte (suprafață utilă), se aplică o TVA tranzitorie de 9%.
Amânarea impozitului pe proprietate: reformarea impozitului pe clădiri „la valoarea de piață” a fost amânată de la 2026 la 1 ianuarie 2027. Această întârziere oferă o perioadă de ușurare temporară pentru dezvoltatori și investitori pentru anul următor.
Parlamentul a aprobat recent o legislație (aflată în prezent în procedură la Curtea Constituțională a României) care majorează semnificativ valorile impozabile pentru clădiri, actualizând evaluările la nivelurile din 2015. Chiar și cu o tranziție până în 2027, proprietarii de locuințe vor resimți creșteri notabile începând cu 2026, estimările indicând o creștere a impozitării anuale cu 70-80% pentru apartamentele obișnuite.
Piața forței de muncă și costurile de creditare
Piața muncii: în septembrie 2025, sectorul angajează 460,7 mii de persoane (aproape de vârful istoric de 462,3 mii atins în iulie 2025), însă forța de muncă calificată este insuficientă. Eliminarea scutirilor fiscale pentru muncitorii din construcții a crescut costurile efective pentru companii, reducând marjele de profit.
Costurile de finanțare: ratele dobânzilor rămân în general ridicate, în contextul inflației. O scădere lentă a inflației, față de așteptări, răcește piețele creditelor ipotecare, mai mult din cauza reducerii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, decât din nivelul ratelor dobânzilor, care rămân în continuare profund negative în termeni reali. Dezvoltatorii par să aibă o tendință de a se îndatora mai modest, evitând extinderea excesivă.
Stagnare economică temporară: creșterea PIB-ului pentru 2025 se estimează în jurul valorii de 1,0%, însă economia a înregistrat o contracție de 0,2% în al treilea trimestru comparativ cu trimestrul anterior. Riscul unei recesiuni temporare a diminuat, însă o contracție pe termen scurt rămâne posibilă.
Perspective pentru 2026-2027 – sector rezidențial
Industria construcțiilor se va manifesta într-o etapă mai moderată. Creșterea va continua, însă într-un ritm mai lent, cu sectorul infrastructurii ca principal motor al dezvoltării.
„Creștere moderată, susținută de infrastructură: chiar dacă avansul PIB-ului pentru 2025 poate fi sub așteptări, anul 2026 nu va aduce schimbări radicale. Estimăm o creștere de 1,4% în 2026, alimentată în principal de investițiile finanțate de Uniunea Europeană.
Proiectele de inginerie civilă vor menține un nivel robust, atingând potențial maxim pe măsură ce finalizează inițiativele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, conchide raportul ING Bank.
Provocări în sectorul rezidențial: activitatea pentru locuințe va rămâne modestă în 2026, cu îmbunătățiri lente în 2027. Costurile ipotecare vor sta în principal stabile până la jumătatea anului 2026, în timp ce noile poveri fiscale și veniturile reduse vor menține presiunea pe cerere. Dezvoltatorii ar putea amâna sau restrânge proiectele până în momentul în care vor fi semnale clare privind reducerea dobânzilor, cheltuielile populației sau sprijinul politic.
Dacă inflația nu va înregistra evoluții negative și banca centrală va începe reducerea ratelor dobânzilor la jumătatea anului 2026, condițiile de creditare ipotecară s-ar putea ameliora ușor în 2027, permițând o revenire lentă. Totuși, redresarea va fi probabil treptată.
Accesibilitatea va juca un rol esențial, cu tendința pieței de a se orienta către unități mai mici și eficiente din punct de vedere energetic, reducând costurile pentru dezvoltatori și cumpărători. În ceea ce privește oferta, evoluția autorizațiilor de construire din perioada 2024–2025 se va traduce probabil printr-un ritm mai lent de finalizare a proiectelor în 2026, ceea ce va duce la o creștere relativ lentă a stocului de locuințe noi.
Piața imobiliară comercială și de birouri în așteptare, spațiile industriale și logistice în creștere
Perspective pentru segmentul comercial: construcțiile din domeniul comercial vor avea rezultate mixte. Segmentul industrial și logistic va rămâne rezilient, susținut de investiții în curs în producție, depozite și proiecte energetice. Structura salarială relativ competitivă a României și dezvoltarea infrastructurii de transport pot atrage noi investiții industriale.
În schimb, construcțiile de spații de birouri vor evolua lent, din cauza ratei crescute a suprafețelor neocupate, întrucât companiile rămân precautoare în privința extinderii spațiilor. Noi proiecte vor fi în mare parte pre-închiriate sau foarte specializate.
Incremental, construcțiile retail vor înregistra o creștere modestă prin parcuri comerciale în orașe mici și modernizări ale centrelor comerciale existente. Investițiile străine directe vor continua să susțină activitatea în facilități industriale și logistice, menținând stabilitatea acestor segmente.
După perioada de varf din pandemie și corecția din 2024, sectorul se va adapta la un ritm mai normal, fără un declin accentuat sau un boom. Piața forței de muncă, sub presiune, va încetini ușor, pe măsură ce activitatea se stabilizează. Marjele de profit vor rămâne sub presiune din cauza modificărilor fiscale și a incertitudinii cererii. Renovările și proiectele de eficiență energetică (sprijinite de programe guvernamentale și ale UE) pot deveni oportunități de creștere în mod serios, pe fondul încetinirii construcțiilor noi.
Cererea slabă reprezintă principala restricție pentru companii – previziuni ING Bank
Pe plan intern, consolidarea fiscală continuă în 2026, cu modificări de taxe și ajustări ale cheltuielilor, ceea ce ar putea diminua cererea de construcții prin reducerea cheltuielilor publice și a veniturilor gospodăriilor. Implementarea integrala și punctuală a investițiilor din PNRR rămâne un factor crucial, însă riscurile de execuție persistă. Orice întârzieri majore ar putea duce la pierderea fondurilor, afectând direct implementarea proiectelor de construcții. În același timp, în 2027 se preconizează o relaxare fiscală, iar politica monetară ar putea deveni mai favorabilă, stimulând investițiile private.
Extern, evoluția economiei europene va influența exporturile României și condițiile de finanțare. Deși această dinamică nu afectează direct construcțiile, o economie europeană mai puternică poate îmbunătăți încrederea investitorilor locali. Riscuri negative includ creșterea prețurilor la energie și materiale sau înăsprirea condițiilor de creditare internațională.
La final de 2025, sectorul construcțiilor din România se află la o răscruce
Suținut de proiecte de infrastructură și în proces de stabilizare după un 2024 dificil, însă confruntat cu provocări majore.
Companiile vor trebui să gestioneze costuri în creștere, modificări legislative și cerere incertă. Pentru specialiștii în construcții rezidențiale și comerciale, perioada următoare poate fi marcată de ritm lent, însă oportunități există în renovări, eficiență energetică și proiecte de nișă. Dezvoltarea infrastructurii va continua să fie un pilon central, susținut de fonduri europene consistente”, rezumă raportul ING Bank.
Perspectivele pentru anii 2026–2027 reflectă un optimism prudent – nu se preconizează un boom, însă o creștere moderată și sustenabilă poate apărea, dacă România gestionează corespunzător ajustările fiscale și valorifică pe deplin fondurile disponibile.