Fluctuațiile extreme de temperatură și alte fenomene meteorologice severe au amplificat considerabil prețurile produselor alimentare, de la uleiul de măsline din Europa până la ceapă din India sau orezul din Japonia, potrivit unui studiu citat de Financial Times.
Evenimentele meteorologice extreme, generate de schimbările climatice, determină creșteri rapide ale prețurilor la alimente la nivel global, arată un studiu recent.
Cercetarea realizată de Barcelona Supercomputing Center stabilește o legătură directă între numeroase fenomene climatice extreme și majorări abrupte ale prețurilor alimentelor, evidențiind vulnerabilitatea tot mai mare a sistemelor alimentare la șocurile climatice.
Studii anterioare au analizat impactul temperaturilor ridicate asupra producției agricole și asupra crizei de aprovizionare, care duc la creșterea prețurilor alimentelor pe termen lung.
Noul studiu demonstrează că anumite produse alimentare înregistrează, de asemenea, creșteri mult mai accentuate pe termen scurt. Aceste creșteri contribuie la inflația generală.
Majorări substanțiale de prețuri
De exemplu, prețul uleiului de măsline în Europa a crescut cu 50% anul trecut, ca urmare a secetei prelungite din sudul Spaniei în 2022 și 2023.
În India, valul de căldură din mai a anului trecut a condus la o creștere a prețului cepei cu 89%, în timp ce în Coreea prețul varzei a crescut cu 70% după temperaturile record din vară.
În Japonia, prețul orezului a crescut cu 48% în septembrie, după valul de căldură din august din întreaga regiune, în timp ce în China prețurile legumelor au crescut cu 30%.
În California, prețul legumelor din Arizona a crescut cu 80% în noiembrie 2022, ca rezultat al secetei.
„Fără precedent”
Multe dintre evenimentele meteorologice care au dus la aceste creșteri de prețuri „au fost complet fără precedent din punct de vedere istoric”, a declarat autorul principal al studiului, Maximilian Kotz, de la Barcelona Supercomputing Center.
Temperaturile au depășit semnificativ intervalul așteptat într-un climat stabil, neinfluențat de emisiile umane.
Studiul a demonstrat că creșterile prețurilor alimentelor au urmat adesea evenimentele meteorologice extreme la doar câteva luni distanță, un model pe care experții îl așteaptă să devină mai frecvent odată cu intensificarea schimbărilor climatice.
„Știm că evenimentele extreme devin deja mai intense și mai frecvente față de acum 30-40 de ani și ne așteptăm ca acest lucru să continue pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească”, a afirmat Kotz.
Dacă sistemul alimentar „continuă să reacționeze în același mod, ne așteptăm la aceeași evoluție a prețurilor, probabil într-un mod și mai extrem și imprevizibil”, a mai spus el.
Cercetarea a concluzionat că creșterile prețurilor alimentelor s-au răspândit între regiuni prin intermediul comerțului internațional. De exemplu, prețul ciocolatei a crescut în Marea Britanie, după ce prețurile la cacao s-au triplat din cauza secetei și căldurii extreme din Ghana și Coasta de Fildeș.
Speculații și politici nepotrivite au agravat deseori impactul creșterilor de prețuri legate de schimbările climatice, conform unui expert extern.
De exemplu, când vremea caniculară din Rusia a amplificat incendiile care au crescut prețurile la grâu în 2010, Moscova a impus un embargo asupra exporturilor, care a „accelerat prețul global al grâului la cote ridicate.”
Acest lucru a contribuit la proteste în țări îndepărtate, precum Mozambic. Inflația alimentară are întotdeauna implicații politice.
Consecințele creșterii prețurilor la alimente
Țări precum Marea Britanie, dependente de importuri, sunt vulnerabile la șocurile climatice din alte regiuni, conform unui autor al raportului.
Cercetarea ridică semne de întrebare pentru băncile centrale, întrucât creșterea prețurilor la alimente amenință eforturile de control al inflației, mai ales în economiile emergente unde alimentele reprezintă o pondere mai mare în cheltuielile de consum.
Marea Britanie a anunțat recent o creștere neașteptată a inflației, parțial determinată de creșterea prețurilor alimentelor.
Studiul a arătat că, atunci când prețurile cresc, gospodăriile defavorizate consumă adesea mai puțin, inclusiv alimente mai puțin nutritive. Consumul de fructe și legume este deosebit de expus creșterilor de prețuri.