PC și dispozitivele mobile continuă să domine în preferințe, consolele câștigă popularitate, iar inteligența artificială promite să revoluționeze industria jocurilor, conform noului studiu despre utilizatorii de jocuri video din România.
Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) și Banca Transilvania publică rezultatele celui mai recent studiu național privind profilul și comportamentul utilizatorilor de jocuri. Cercetarea, realizată în iulie 2025, oferă o privire detaliată și actualizată asupra pieței gamerilor români.
Potrivit datelor, 68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se angajează în activitatea de gaming cel puțin o dată pe lună. Această cifră reprezintă o creștere modestă față de anul 2022, susținută de extinderea accesului la internet, inclusiv în zonele rurale. Studiul a fost realizat pe două eșantioane: unul reprezentativ pentru întreaga țară, format din 1043 de respondenți cu vârste între 15 și 64 de ani, și un altul Focusat pe jucători activi, cu 1038 de respondenți, care joacă frecvent pe cel puțin o platformă: PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.
PC-ul sau laptopul continuă să fie cele mai utilizate dispozitive pentru gaming în România, fiind preferate de 61% dintre jucătorii activi; mai mult, 42% dintre respondenți, în special bărbați, consideră PC-ul ca platforma principală pentru jocuri. Dispozitivele mobile și tabletele mențin poziția secundară, cu o rată de utilizare de 55%, și sunt preferate de 20% dintre utilizatori, în special de femei. Consolele sunt folosite de 46% dintre jucători, marcând o creștere față de anii anteriori, iar 30% le aleg ca platformă dominantă. În medie, un gamer român folosește circa 2,8 platforme pentru gaming, ilustrând diversificarea experienței.
Frecvența sesiunilor de joc rămâne ridicată: 42% dintre gamersii de PC și 48% dintre utilizatorii de dispozitive mobile se joacă zilnic. În ceea ce privește achizițiile, 67% dintre pasionații de jocuri investesc lunar în titluri pentru console. Magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân sursele principale de achiziție, deși înregistrează o ușoară diminuare comparativ cu 2022. Pirateria scade, motivul principal pentru achiziții fiind prețul ridicat al jocurilor, chiar dacă tot mai mulți respondenți declară că plătesc de fiecare dată când achiziționează un joc cu plată.
Tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt percepute cu optimism: 80% dintre respondenți consideră că AI va facilita inovarea în dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariția de conținut generat automat. În același timp, 57% dintre gamers folosesc aplicații bancare pentru gestionarea plăților în jocuri, iar 79% nu au întâmpinat probleme financiare.
Streaming-ul video devine o componentă esențială în cultura gamerilor: 73% dintre utilizatori urmăresc zilnic conținut despre jocuri, în special pe platforma YouTube, care deține poziția dominantă. Participarea la evenimente de gaming înregistrează o creștere: o treime dintre respondenți au fost prezenți la evenimente precum East European Comic Con, Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings, consolidând astfel comunitatea locală de gaming. Aceste evenimente sunt din ce în ce mai relevante pentru publicul autohton, deși încă nu sunt percepute ca fiind evenimente de masă.
„A treia ediție a studiului „Jocurile video în România” relevă o piață tot mai diversificată, conectată și conștientă. Observăm utilizatori tot mai implicați, care explorează jocurile nu doar ca activitate de relaxare, ci și ca formă de exprimare, socializare și dezvoltare personală. Conform datelor din anii anteriori, publicul din 2025 reflectă o cultură gaming ce depășește barierele de vârstă, gen sau format. Aproximativ jumătate dintre consumatori plătesc lunar pentru jocuri sau conținut adițional, iar participarea la evenimente dedicate gamingului devine tot mai frecventă. Industria jocurilor video este deja un divertisment mainstream, un fenomen social, cultural și educațional,” a explicat Cătălin Butnariu, membru în Consiliul Director RGDA și coordonator al studiului.
O inovație a acestei ediții constă în evidențierea diferențelor între generații, revelând tendințe interesante. Generația Z excelează în activitatea de gaming, petrecând peste patru ore zilnic în jocuri, preferând consolele și PC-ul, și achiziționând digital. Millennials preferă jocurile strategice și activează pe multiple platforme, în timp ce Generația X se joacă mai rar, preferând dispozitivele mobile și rețeaua Facebook, investind mai puțin în jocuri.
Așadar, jucătorul român din 2025 devine tot mai conectat, mai versatil și mai dispus să investească în experiențe de calitate. Consolele au câștigat popularitate, mobilul rămâne o platformă accesibilă, iar evoluțiile în AI și streaming modelează viitorul industriei.
Pentru mai multe informații și date, analizele complete sunt disponibile în infograficul dedicat pe site-ul RGDA sau în cadrul rapoartelor oficiale ale studiului.
De asemenea, este disponibilă o expoziție temporară despre evoluția jocurilor video, organizată în ARCUB, unde vizitatorii pot experimenta și jocuri clasice, descoperind istoria și cultura gamingului local.
Din experiența vizitei, am apreciat colecția de benzi desenate, expunerea de console vintage și varianta nostimă a jocurilor populare din trecut, precum exemplul jocului cu casete de versiunile locale. Aceste elemente aduc un suflu nostalgic și istoric în peisajul gamingului românesc.
Arta întâlnește jocul — expoziție despre cultura și arta jocurilor video
Curatoriată de Elvira Lupșa, producător și inițiator de proiecte culturale, expoziția „The Art of the Game” se desfășoară între 8 noiembrie 2025 și 1 martie 2026, transformând Bucureștiul într-un centru de întâlnire pentru artiști, creatori de jocuri, educatori, dezvoltatori și publicul larg.
Evenimentul propune o experiență interactivă și multisenzorială, explorând universul jocurilor video și al artelor conexe — de la benzi desenate și console retro, până la creații indie și instalații multimedia moderne.
În esență, expoziția The Art of the Game facilitează un dialog între comunități creative și artistice, unind perspective și reinterpretări pentru a schimba percepția publicului asupra jocurilor video în spațiul cultural românesc. Astfel, devine un spațiu destinat atât pasionaților, cât și celor noi în domeniu, într-un cadru dedicat artei și tehnologiei.
Începând cu 1 noiembrie, prețurile biletelor vor varia astfel:
- Bilet întreg: 60 lei (în timpul săptămânii) / 75 lei (în weekend)
- Elevi și adolescenți (3-17 ani): 40 lei (în timpul săptămânii) / 55 lei (în weekend)
- Studenți și pensionari: 40 lei (în timpul săptămânii) / 55 lei (în weekend)
- Grup de minim 4 adulți: 50 lei/persoană – în timpul săptămânii / 65 lei/persoană – weekend
- Grup de minim 4 elevi (3-18 ani): 30 lei/persoană – în timpul săptămânii / 45 lei/persoană – weekend
- Grup de studenți și pensionari: 30 lei/persoană – în timpul săptămânii / 45 lei/persoană – weekend
Proiect susținut de Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București