Cristian Socol, profesor universitar și absolvent al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru majorarea salariului minim în România în 2026, afirmând că blocarea acestuia riscă să conducă la sărăcie pentru 838.429 lucrători români.
Socol susține, conform Mediafax, că nicio țară din Uniunea Europeană nu îngheață salariul minim în anul 2026.
„Blocarea creșterii salariului minim în România pentru anul 2026 pare să însemne acceptarea reveniției românilor în cercul vicios al salariilor mici. Informațiile disponibile arată că în toate țările UE, salariul minim va crește în 2026, fiind o excepție doar România.
Se pare că nu se mai dorește respectarea obiectivelor atinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum asigurarea unui salariu minim echitabil, existând risc de inițiere a procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia prevalează în locul raționamentului în deciziile de politică publică. Se pare că se implementează măsuri fără o analiză de impact, bazată pe cifre reale. Continuă să se pună doar asupra celor cu venituri mici povara austerității, fără a menține un echilibru social care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul angajaților români“, consideră profesorul Cristian Socol.
De asemenea, profesorul universitar aduce în discuție și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat:
- România ocupă a patra poziție în UE pentru cel mai redus salariu brut minim în euro și are o proporție dublă a salariaților cu venituri mici în total, comparativ cu media europeană;
- Costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost de 12,5 euro în 2024, situându-se pe penultima poziție în UE, reprezentând 37% din media UE27;
- România înregistrează a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în rândul angajaților din UE27;
- Productivitatea muncii pe oră lucrată în România este de 74% față de media UE27, având cel mai mare decalaj între productivitatea pe oră și costul forței de muncă în comparație cu UE;
- Productivitatea reală a muncii pe oră în România a crescut cu 6,4% în ultimele 12 luni (Q2 2025 comparativ cu Q2 2024), fiind a doua cea mai robustă creștere în UE, după Irlanda;
- Eficiacitatea muncii în România a avansat cu 35% între 2015 și Q2 2025, fiind a doua cea mai semnificativă evoluție în UE;
- Majorarea salariului minim trebuie să țină cont de costul vieții pentru asigurarea unui trai decent, fiind estimat de Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și doi copii în 2024;
- Mituri persistă conform cărora creșterea salariului minim a determinat creșteri ale șomajului în rândul tinerilor sau în sectoarele HoReCa și Construcții.
Totodată, Socol evidențiază că majorarea salariului minim în România la 4.590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 este în concordanță cu trendul european, în condițiile în care majoritatea țărilor UE și-au ajustat salariile minime în ultimii ani, ca răspuns la inflație și pentru conformarea la directiva europeană privind salariile rezonabile.
„Multe țări au atins sau depășit în maximum doi ani ținta ca salariul minim să reprezinte circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, subliniază el.
Evoluția salariului minim în principalele state UE în ultimul deceniu (2016-2025) și planurile pentru 2026.
Germania
A realizat o creștere semnificativă în octombrie 2022, majorând salariul minim de la 9,6 euro pe oră la 12 euro (+25%), de la 1.602 euro în decembrie 2021 la 1.997 euro în 2023, fiind justificată de noua directivă UE. În ultimii 10 ani, salariul minim a crescut cu 50%. Pentru 2026, Ministerul Economiei și Muncii propune o majorare la 13,9 euro pe oră, urmată de o creștere la 14,6 euro în 2027, pentru a atinge 60% din salariul median în economie. Aceasta înseamnă o creștere de 8,4% față de nivelul actual, beneficiind peste 5 milioane de angajați germani, în special din sectorul serviciilor și comerț, contribuind la recâștigarea puterii de cumpărare după impactul inflației din 2022. Salariul minim brut va urca de la 2.161 euro în prezent la 2.343 euro în 2026.
Franța
Deține un mecanism de indexare automată a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026, se anticipează o continuare a indexării, fiind estimat la 1.900 euro, ajustat conform inflației. Franța menține salariul minim la 60% din salariul median, un raport ridicat în UE. În ciuda crizei bugetare și incertitudinii politice, salariul minim va urca de la 1.802 euro în 2025 la aproximativ 1.900 euro în 2026 (+5,4%).
Spania
Guvernul urmărește creșterea salariului minim până la 60% din salariul mediu. După majorări exemplare de 22,2% în 2019 și alte 25% în ultimii patru ani, salariul minim brut a crescut de la 1.108 euro în 2021 la 1.381 euro în 2025, ajungând la 50% din salariul mediu și 60% din median, în acord cu recomandările europene. Prognozele pentru 2026 indică o salariu minim de aproximativ 1.430-1.450 euro, în condițiile stabilității guvernamentale. Rata șomajului în trimestrul doi al anului curent a fost de 10,3%.
Polonia
A înregistrat creșteri accelerate ale salariului minim în ultimii trei ani, cu majorări bianuale. În 2024, salariul minim depășea 60% din salariul mediu. În total, în ultimul deceniu, salariul minim a crescut cu 164%. Pentru 2026, guvernul propune 1.140 euro (+3,6%), iar sindicatele solicită o creștere de până la 5%, posibil să se ajungă la un compromis de circa 1.155 euro. În 2024, salariul minim în Polonia echivala cu circa 1.000 euro.
Ungaria
După un avans accelerat, salariul minim brut a crescut cu 44% în ultimii trei ani (2023-2025), de la 504 euro la 727 euro, marcând o dublare în ultimii 10 ani (plus 108%), de la 350 euro în 2016. Începând cu 2022, România depășește Ungaria în indicatorul salariu minim exprimat în euro. Pentru 2026, salariul minim nu este încă oficial stabilit, dar dacă se respectă acordul de 3 ani semnat în 2024, se estimează o creștere de 10%, până la circa 800 euro.
Cehia
A introdus recent un mecanism semi-automat, stabilind că salariul minim trebuie să fie între 40-45% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a crescut cu 131%, de la 365 euro în 2016 la 841 euro în prezent. Conform formulei, în 2026, salariul minim ar urma să fie de 890 euro, cu o creștere de 5,8%, însă sindicatele solicită 935 euro. Propunerea Ministerului Muncii pentru 2026 este de 890 euro, iar negocierile sunt în curs.
Slovacia
Aplică o formulă în care salariul minim să reprezinte 57% din salariul mediu, aprobata în prezent pentru stabilire. În ultimul deceniu, salariul minim brut a crescut cu 102%, de la 405 euro în 2016 la 816 euro în prezent. În 2023, a fost 646 euro, iar în 2024 a urcat la 700 euro. În 2025, salariul minim a crescut la 816 euro, iar pentru 2026, conform formulei, se estimează 857 euro, însă guvernul a aprobat salariul de 915 euro pentru 2026 (o creștere de 12,2%).
Bulgaria
A stabilit explicit pragul de 50% din salariul mediu ca țintă legală pentru salariul minim, această valoare fiind atinsă în 2024. Aproximativ 14% din angajați (circa 430.000) sunt remunerați la salariul minim. În ultimii 10 ani, salariul brut în euro a crescut cu 156%. Sindicatele solicită menținerea formulei, estimând un salariu minim de în jur de 618 euro pentru 2026, adică o creștere de 12,2%.
Lituania
Ai adoptat în 2018 o formulă conform căreia salariul minim trebuie să fie 50% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a crescut cu 173%, de la 380 euro în 2016 la 1.038 euro azi. În ultimele trei ani, s-a înregistrat o creștere de 42%. Începând cu 2019, Lituania a depășit constant Ungaria și Polonia în indicatorul salariului minim, iar din 2024, Polonia a revenit în poziție egală. Pentru 2026, se preconizează o creștere la 1.153 euro, cu o majorare de 11%. La acest nivel, Lituania va egala Polonia în indicatorul salariului minim.
Ce concluzii reies din analiza datelor?
- 1. Toate țările UE cu salariu minim au înregistrat creșteri consistente în ultimul deceniu, accelerând majorările în perioada 2023-2025.
- 2. Măsuri pentru protejarea angajaților vulnerabili de efectele inflației și conformarea la standardele europene privind salariile rezonabile au fost implementate în toate statele europene cu salariu minim.
- 3. Experiența țărilor europene a demonstrat că majorări ample ale salariului minim pot fi realizate fără efecte negative majore asupra economiei, cu beneficii sociale semnificative, susținând ideea că și în România creșterea planificată este realizabilă și rațională economic.
- 4. Chiar dacă jumătate dintre țările UE se confruntă cu provocări bugetare sau datorii, nicio țară nu transferă în mod exclusiv povara asupra celor cu venituri mici și medii, precum face România în prezent.
Fotografie: envato
SUGESTIA AUTORULUI:
- Discuțiile privind salariul minim continuă. Adrian Câciu (PSD) susține necesitatea majorării, în timp ce Bolojan afirmă că „în principiu” nu va fi crescut în 2026.
- Cream sau nu salariul minim? PSD dorește majorarea, patronatele se opun.