CTP: „Niciun cetățean de bun-simț și de bună conștiință nu aprobă comportamentul magistraților”
Cristian Tudor Popescu s-a arătat indignat față de judecătorii care nu răspund în fața nimănui, însă încearcă să-și păstreze privilegiile.
„În sistemul judiciar din România, se desfășoară un proces de transparență: magistrații versus cetățenii. De ambele părți, nu există opinii separate. Niciun cetățean de bun-simț și de conștiință nu susține comportamentul magistraților. În rândul judecătorilor, nu există voce care să critice turma strâns unită în jurul lui Savonea și Costache, asemănător perioadei lui Ceaușescu”, a declarat CTP pe Facebook, vineri, 14 noiembrie.
El a mai adăugat că președintele Nicușor Dan afirmă că magistrații muncesc din plin, însă nu menționează că niciunul dintre aceștia nu este tras la răspundere pentru deciziile iresponsabile.
„Decizii judecătorești incredibile, revoltătoare, eliberări ale unor persoane cu antecedente penale sau implicate în infracțiuni grave, precum hoți, escroci, violatori și criminali, precum și prescripții după procese desfășurate pe ani întregi, nu au fost investigte. Judecătoarea din Constanța, care, având dosarul în față, a strigat pe nume copilul ucis Sebastian, crezând că e în sala de judecată, și care, în interviuri, a rămas tăcută, mestecând gumă, se află în continuare în activitate. Inspecția Judiciară? Ce este și ce are de făcut?”, a menționat Cristian Tudor Popescu.
Recomandări
Pedeapsi severe în cazul devalizării stațiunii Băile Herculane: un avocat a fost condamnat la 10 ani și 4 luni de închisoare. Hoteluri importante, confiscate și integrate în patrimoniul statului român
„Ce indicii transmit, de fapt, magistrații? Că sunt foarte vulnerabili la mite: când apare o mită semnificativă, ei se oferă singuri pentru a o primi. Astfel, singura metodă pentru a preveni această situație este ca statul să le ofere mită generoasă pentru serviciile judecătorești. În alte cuvinte, contribuabilii plătesc mita anticorupție Justiției”, a subliniat el.
Gazetarul a mai adăugat că politicienii beneficiază de sprijinul justiției pentru a evita sancțiuni, însă pot fi sancționați la vot de către cetățeni, spre deosebire de judecători: „Magistrații, nu. Ei sunt numiți în funcții între ei. Procurorii șefi ai Parchetului General și ai DNA sunt numiți de președintele țării. În viziunea magistraților, „independența” Justiției înseamnă să păstrezi pensia egală cu salariul uriaș și să nu răspunzi pentru deciziile luate”.
Consiliul Superior al Magistraturii poate afecta fondurile europene ale României dacă amână avizul consultativ pentru pensiile magistraților
Reforma pensiilor magistraților, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan și aprobată în Parlament pe 1 septembrie, propune majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani, și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, comparativ cu actualul plafon de 80% din salariul brut.
Pe data de 20 octombrie, Curtea Constituțională a decis, după două amânări, că legea care limitează pensiile speciale ale magistraților este neconstituțională, conform informațiilor publicate de surse politice și judiciare. Decizia a fost luată cu un scor de 5-4. CCR a explicat ulterior într-un document detaliat că refuzul se bazează pe lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe 4 noiembrie, liderii coaliției formate din PSD, PNL, USR și UDMR au convenit să extindă perioada de tranziție de la 10 la 15 ani și să mențină plafonul pensiilor magistraților la 70% din ultimele venituri nete, conform variantei aprobate în Parlament. Cu toate acestea, CSM, Înalta Curte și Procurorul General au refuzat această modificare, în discuțiile cu președintele Nicușor Dan.
Astfel, România riscă să pierdă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR dacă termenul de 28 noiembrie nu este respectat și dacă jalonul 215 nu este îndeplinit. Pentru atingerea acestui obiectiv, CSM trebuie să ofere rapid avizul consultativ, esențial pentru ca legea pensiilor magistraților, în forma propusă de Guvern, să fie adoptată și promulgată în timp util.