Consiliul legislativ a emis joi, 15 ianuarie, o opinie negativă solicitând „reconsiderarea în totalitate” a proiectului de lege care propune acoperirea riscului de explozie accidentală de gaze prin asigurarea obligatorie a locuințelor. Inițiativa, lansată luna trecută de peste 100 de parlamentari din diverse partide, a fost motivată de cele repeated explozii de gaze care afectează locuințele și viețile cetățenilor, cele mai recente fiind în Rahova și Buftea.
- Avizul Consiliului legislativ este obligatoriu pentru adoptarea fiecărui act normativ, însă are doar rol consultativ.
Proprietarii de locuințe din România sunt obligați prin lege să își asigure proprietățile împotriva a trei tipuri de riscuri de calamități naturale: seisme, inundații și alunecări de teren.
Costul asigurării variază: 50 de lei anual pentru case din chirpici, cu o despăgubire maximă de 50.000 de lei în caz de dezastru, și 130 de lei pe an pentru case mai robuste, având o despăgubire de până la 100.000 de lei dacă locuința este complet distrusă.
Proprietarii nerecuperați de această asigurare, denumită PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor naturale), riscă amenzi între 100 și 500 de lei, însă sancțiunile au fost aplicate pentru prima dată după mai bine de 15 ani de la posibilitatea de a le impune.
Recomandări după exploziile din Rahova și Buftea
La jumătatea lunii decembrie a anului anterior, peste 100 de senatori și deputați din toate partidele au propus modificarea Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinței (PAD), astfel încât riscul de explozie accidentală de gaze să fie acoperit de această poliță obligatorie.
Proiectul a fost transmis în data de 22 decembrie către Senat, ca for decizional, urmând ca apoi Camera Deputaților să fie camera finalizatoare.
Inițiatorii au subliniat faptul că „România se confruntă cu explozii de gaze frecvente și grave ce afectează locuințele și pun în pericol viețile oamenilor”.
Printre exemple recente se numără:
- Rahova, București (2025) – 3 decese, zeci de răniți, apartamente complet distruse.
- Buftea (2025) – explozie puternică, 2 persoane grav rănite, prăbușirea parțială a structurii clădirii.
- Chitila (2024), Iași (2024), Hunedoara (2023), Sighetu Marmației (2022) – case distruse, familii rămase fără adăpost.
„Deși PAD este obligatorie, acoperirea standard urmărește în principal cutremurele, inundațiile și alunecările de teren. În caz de explozie accidentală de gaze, familiile pot rămâne fără locuință și fără despăgubiri. Includerea explicită a acestui risc asigură un tratament unitar și predictibil”, se menționează în motivare.
Inițiatorii afirmă că impactul actuarial ar fi minim, având în vedere că „probabilitatea acestor evenimente este redusă, astfel încât includerea riscurilor nu va genera presiuni semnificative asupra primelor sau fondurilor de despăgubire, iar beneficiul social este considerabil”.
Exemplul Belgia, Spania și Germania
Proiectul face referire la situațiile din Belgia, unde asigurările locuințelor includ în mod obligatoriu incendiu și explozie, precum și din Spania și Germania, unde polițele multi-risc includ explozia ca element standard de acoperire.
„În cele trei țări europene, explozia este acoperită ca parte integrantă a poliței de locuință. În România, acest risc – frecvent și potențial devastator – nu face parte din acoperirea PAD”.
Specificul situației din România
Inițiatorii proiectului omitet să menționeze că România este singura țară din Uniunea Europeană care are o legislație specifică ce impune tuturor proprietarilor să încheie o asigurare minimă împotriva a trei riscuri de dezastre naturale: seisme, inundații și alunecări de teren.
În celelalte state europene, inclusiv cele menționate în proiect, modele similare devin obligatorii prin contracte de credit sau pentru chiriași, pentru acoperirea daunelor cauzate de incendii, inundații sau alte fenomene naturale.
În România, aceste riscuri sunt acoperite prin asigurări facultative de locuințe.
Criticile Consiliului legislativ
Consiliul legislativ a criticat sever proiectul, avertizând în avizul negativ emis joi, 15 ianuarie, că „nu sunt furnizate informații privind impactul financiar asupra bugetului consolidat, sistemul juridic, conformitatea cu reglementările UE și consultările realizate în procesul de elaborare”.
De asemenea, menționează că „nu sunt prezentate date despre numărul persoanelor vizate de propunere și nici argumente pentru soluțiile legislative propuse”.
Consiliul subliniază că legea 260/2008 se referă doar la asigurarea obligatorie împotriva riscurilor de dezastre naturale și avertizează asupra faptului că includerea exploziei accidentale în această categorie ar putea afecta conceptul actului normativ. În mod sugerat, titlul legii ar trebui modificat pentru a include explicit și riscul de explozie accidentală.
„Principiul solidarității sociale”
Consiliul amintește motivele pentru care s-a instituit obligativitatea asigurărilor împotriva seismelor, inundațiilor și alunecărilor de teren, și anume:
„România, fiind expusă semnificativ la dezastre naturale precum cutremure și inundații, înregistrează dese pierderi de vieți și pagube materiale cu costuri sociale și economice importante. Astfel, legea prevede reglementarea unui mecanism de asigurare obligatorie, în spiritul principiului solidarității sociale, pentru despăgubirea proprietarilor afectați în cazul unor calamități naturale”.
Consiliul menționează că actuala legislație instituie obligativitatea polițelor PAD pentru a avea un sistem funcțional și eficient de despăgubiri în situații de seisme, alunecări sau inundații.
Explozia accidentală – un „non-dezastru natural”
Legislația definește „dezastru natural” ca fiind exponența manifestării riscurilor de cutremur, alunecare și inundații ca fenomene naturale ce cauzează prejudicii materiale, ceea ce face ca explozia accidentală să nu fie încadrată în această categorie, după cum reamintește Consiliul legislativ.
O altă observație se referă la articolul 4, referitor la „prima”, adică prețul asigurării:
„Prima pentru riscul de explozie accidentală va fi stabilită în baza studiilor actuariale autorizate de ASF și realizate de PAID”.
Consiliul semnalează că acest text nu este în concordanță cu articolul 5, care stabilește primele anuale și posibilitatea modificării lor prin reglementări ale ASF.
În concluzie, avizul negativ sugerează reevaluarea și clarificarea soluțiilor legislative și conformitatea cu normele legislative în vigoare, pentru o formulare precisă și coerentă.
Reacția PAID, emitentul polițelor de asigurare
Contactată pentru un punct de vedere, PAID România, compania care gestionează polițele de asigurare obligatorie, a declarat că urmărește cu interes evoluția acestei inițiative legislative și va realiza o analiză detaliată la solicitarea autorităților.
Referitor la situațiile din Belgia, Spania și Germania, oficialii PAID România au precizat că fiecare țară are propriul sistem de asigurare adaptat practicilor internaționale și contextului local.
În România, sistemul de asigurare a locuințelor cuprinde doi pași:
- Primul, obligatoriu, acoperă doar riscurile de bază legate de calamități naturale având un plafon de 100.000 de lei (50.000 pentru case din materiale mai puțin rezistente).
- Al doilea, opțional, reprezintă o poliță facultativă ce poate extinde acoperirea și riscurile asigurate, inclusiv pentru bunuri și anexele locuinței.
„Explozia este inclusă în pachetul de bază al oricărei polițe facultative, denumit și FLEXA (fire, lightning, explosion, aircraft).”