„Tariful pentru energie electrică reprezintă un indicator fundamental al sănătății economice și al sustenabilității unei țări. Acesta influențează direct cheltuielile de producție, nivelul de trai al populației, poziția competitivă a industriei, precum și atractivitatea pentru investiții. România a înregistrat o creștere semnificativă a tarifului pentru energie electrică, fenomen care determină inflație, reducerea puterii de cumpărare, relocarea sectorului industrial și agravarea vulnerabilităților sociale”, evidențiază președintele AEI, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, după analizarea tarifelor pentru energie electrică în toate țările membre ale UE, pentru consumatorul casnic în luna iulie 2025, România se clasează pe primul loc în Europa în funcție de puterea de cumpărare. În plus, țara noastră înregistrează cel mai mare avans al prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie și iulie 2025, fiind mai mult decât dublă față de următoarea cea mai mare creștere de preț din continent (România ocupă în luna iulie 2025 poziția a zecea în clasamentul costurilor pentru populație, neraportat la puterea de cumpărare).
Specialistul în energie consideră că, deși România are o dependență energetică redusă, fiind echipată cu resurse proprii de gaze naturale, hidroelectricitate și un mix energetic variat (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt relativ ridicate în raport cu nivelul veniturilor populației.
„România înregistrează un preț de patru ori mai mare decât cel mai mic tarif pentru energie electrică raportat la nivelul de putere de cumpărare găsit în Ungaria”, subliniază reprezentantul AEI.
El a identificat multiple cauze care contribuie la costurile ridicate ale energiei. Astfel, tarifele din România sunt influențate de evoluțiile din piața comună europeană, unde cotațiile pot fluctua în funcție de ofertă și de prețul combustibililor fosili. De asemenea, taxele, tarifele de transport și distribuție constituie jumătate din costul final al energiei, fiind semnificativ mai mari în comparație cu alte țări europene, iar investitiile insuficiente în infrastructură, pierderile tehnice și costurile de întreținere influențează prețul final.
Chisăliță mai adaugă că speculațiile și volatilitatea pieței, liberalizarea fără pregătirea consumatorilor și lipsa unui cadru de sancționare pentru abateri au permis fluctuații ample ale tarifelor.
O altă cauză o reprezintă tranziția energetică – investițiile în surse regenerabile, stocare și rețele moderne, deși necesare, implică costuri inițiale mari, care o lungă perioadă de timp se recuperează prin tarife mai mari.
„În lipsa unei reduceri a tarifelor pentru energie electrică, România riscă să își piardă avantajele competitive economice și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei impactează direct sectoarele industrial, agricol și serviciile, conducând la creșterea prețurilor bunurilor și la diminuarea puterii de cumpărare a populației. De asemenea, companiile românești devin mai puțin atrăgătoare pentru investițiile străine, fiind dezavantajate comparativ cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă”, afirmă președintele AEI.
El susține că, pe termen lung, tarifele mari la energie vor constitui o limitare pentru dezvoltarea economică, vor genera inflație și pot intensifica migrația forței de muncă, pe măsură ce populația caută condiții mai favorabile în alte state. În plus, lipsa măsurilor de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea fenomenului de sărăcie energetică, deja prezent în multe gospodării din mediul rural.