În contextul actual al securităţii regionale, deciziile Consiliului Suprem pentru Apărarea Ţării sunt:
- intensificarea cooperării bilaterale şi aliate pentru întărirea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin prezenţa de forţe aliate în România
- consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii şi apărării
- analizarea şi armonizarea cadrului legislativ naţional, concentrându-se pe gestionarea crizelor, securitatea cibernetică şi rezilienţa naţională
- acordarea de sprijin complet Republicii Moldova
- extinderea sprijinului acordat Ucrainei
- adaptarea planurilor şi acţiunilor operaţionale pentru gestionarea eficientă a migraţiei la frontierele României.
Membrii CSAT au convenit că România, ca ţară vecină, cu cea mai mare frontieră terestră şi maritimă cu Ucraina, doreşte încheierea războiului, dar ţara condusă de Volodimir Zelenski trebuie să participe la negocierile de pace.
„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace şi să-şi continue drumul european, conform deciziilor Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. România rămâne fermă în convingerea că încetarea ostilităţilor trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanţii solide de securitate şi să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este esenţială în acest proces. Negocierile de pace nu pot fi eficiente fără participarea Ucrainei şi a Europei”, se arată în comunicatul emis după şedinţa CSAT, prima prezidată de preşedintele interimar Ilie Bolojan.
Toţi membrii CSAT s-au angajat să sprijine Ucraina financiar şi militar, dar şi să contribuie la o soluţie negociată pentru pace, a precizat Palatul Cotroceni, fără a specifica această soluţie.
De asemenea, şi Republica Moldova, ţara vecină, va primi continuare sprijin în contextul situaţiei de securitate din Marea Neagră: „Având în vedere impactul acestor evoluţii asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat şi despre continuarea sprijinului pentru viitorul european al acesteia”. Drept urmare, ţara noastră va creşte treptat procentul din PIB alocat apărării.
Totodată, România doreşte să dezvolte relaţia bilaterală cu SUA, pentru ca trupele militare americane să rămână în ţară. În acest context, s-a decis dotarea Flotei Navale Române cu o corvetă nouă, de tip uşor.
„Dotarea cu o astfel de navă va influenţa pozitiv flota existentă, făcând parte din programele de modernizare şi dotare aflate în diferite etape. Armata României va continua să se concentreze asupra consolidării capacităţii de apărare la nivel naţional şi aliat, pentru a descuraja şi a combate eficient toate tipurile de ameninţări, clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, a transmis Palatul Cotroceni.
Emil Hurezeanu nu va fi demis de la Ministerul Afacerilor Externe
La şedinţa CSAT, la care au participat preşedintele interimar Ilie Bolojan, premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de Externe Emil Hurezeanu, s-a discutat şi despre acest subiect, conform informaţiilor apărute în presă.
Preşedintele interimar a fost cel care s-a opus demiterii lui Hurezeanu, criticând declaraţiile lui Ciolacu pe această temă.
Cum se convoacă CSAT şi cine participă
Conform legii, CSAT este convocat de preşedinte, fie trimestrial, fie atunci când este necesar, sau la iniţiativa a cel puţin patru membri ai Consiliului.
Preşedintele României conduce CSAT, iar premierul este vicepreşedinte.
Membrii CSAT includ: ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul de externe, ministrul justiţiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.