Prim-ministrul Grindeanu a fost întrebat în parlament dacă există șanse ca România să finalizeze la termen, până la 28 noiembrie, procesul necesar pentru a evita pierderea fondurilor de 231 milioane de euro din PNRR. El nu a exclus posibilitatea ca fondurile europene să nu fie recuperate în cele din urmă.
„După cum știți foarte bine, susțin în continuare opinia că am pierdut o lună de zile, timp care trebuia folosit pentru a transmite un proiect de lege, fără a fi dependenți de avizul CSM. Această problemă ține de trecut. Sper ca autoritatea avizatoare să aprobe, astfel încât joi seară să fie convocată o ședință de guvern pentru a aproba și trimite proiectul legislativ și pentru ca Guvernul să își asume răspunderea”, a declarat el.
Grindeanu a precizat că, în cazul în care avizul va fi obținut joi, Executivul condus de Ilie Bolojan trebuie să organizeze cât mai curând o ședință de guvern și să transmită rapid proiectul legislativ către parlament, urmând ca acesta să fie adoptat de Bolojan în săptămâna următoare: „Consider că este în interesul României ca Guvernul să inițieze imediat o ședință și să trimită proiectul de lege către parlament. Este important să evităm blocajele legate de procesul judiciar în diverse curți de apel, care pot întârzia adoptarea legii. Este de dorit să nu rămânem într-o poziție de dependenta de decizii judecătorești.”
Reamintim că versiunea finală a celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile speciale pentru magistrați a fost publicată pe 19 noiembrie în transparență decizională, după ce primul proiect inițiat de Guvernul condus de Bolojan a fost respins de Curtea Constituțională din cauza lipsei avizului CSM.
Astfel, judecătorii și procurorii se vor putea pensiona la vârsta de 65 de ani, față de 48 de ani, conform legii actuale, cu un procent de până la 70% din salariul net final, față de 80% din salariul brut anterior. „Valoarea pensiei va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu va depăși 70% din indemnizația netă finală”, prevede cel de-al doilea proiect. Practic, procentul a rămas același ca și în primul proiect, aprobat de Guvern în Parlament și ulterior respins de CCR.
Modificările vizează doar perioada de tranziție: perioada de adaptare până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, comparativ cu cei 10 ani prevăzuți în primul proiect. „Pentru acei minimum 25 de ani de vechime în magistratură necesari pentru pensionare, perioada de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, a adăugat Guvernul.
Magistrații au exprimat opoziție față de aceste modificări și urmează să emită un aviz, cel mai probabil negativ. Totuși, avizul CSM are doar caracter consultativ. Decizia finală a autorităților nu depinde de acesta, însă obținerea avizului este obligatorie pentru respectarea procedurilor legale.
Deși avizul CSM este doar consultativ, lipsa acestuia poate avea consecințe pentru România, având în vedere termenul limită de 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului 215 referitor la pensiile speciale. Bolojan a menționat că proiectul de lege propus este „just, echitabil și respectuos”, făcând apel către CSM pentru emiterea rapidă a avizului, astfel încât să nu se piardă fondurile de 231 milioane de euro din PNRR. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a fost mai hotărât și a sugerat eliminarea pensiilor speciale, înlocuindu-le cu cele bazate pe contributivitate exclusivă, acuzând magistrații că acționează „împotriva ordinii constituționale”. Aceste declarații au condus la revocarea sa din funcție de către președintele Nicușor Dan.