Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă performanțe sub potențialul real, fiind un obstacol mai degrabă decât un motor pentru economia națională.
România utilizează peste jumătate din suprafața sa pentru activități agricole, fiind una dintre cele mai extinse în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un nivel record de 3,36 miliarde de euro. Acest deficit semnificativ pentru ultimul deceniu reprezintă peste 10% din balanța comercială negativă a întregii economii. De asemenea, datele recente publicate de Eurostat evidențiază faptul că România deține terenuri fertile, dar nu reușește să le valorifice eficient. În schimb, regiunea spaniolă Andalucía produce volumi de zece ori mai mari, nu datorită unui climat excepțional, ci datorită valorificării optimize a terenurilor.
România se află în top 3 țări UE după suprafața arabilă
Țara noastră este caracterizată prin exporturi de produse agricole la prețuri redus și importuri de produse procesate la costuri ridicate. Deși România are a treia cea mai mare suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe extinse, importând cantități semnificative de cereale la preț redus și comercializând ulterior produse cu valoare mai mare. Regiunile western-europene care apar în clasament au investit masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigație avansate, depozite frigorifice și logistică flexibilă. În comparație, Andalucía a generat în 2023 venituri de 16 miliarde de euro din agricultură, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare cultivate, nu figurează printre cele mai productive regiuni agricole.
„Pentru fructele comestibile, deficitul s-a mărit de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 milioane de euro la -707 milioane de euro. Pentru singura categorie cu surplus, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane de euro, iar în 2024 acesta a crescut la 530 milioane de euro, deși a înregistrat scăderi în ultimii trei ani din cauza variațiilor de piață și a producției.”, afirmă Liviu Neagu, expert în afaceri publice.
Strategii pentru ca agricultura românească să contribuie semnificativ la economia națională
România nu necesită o revoluție, ci un plan structurat, care să înceapă de la cererea reală și să se îndrepte spre ajustarea producției. Pe termen mediu, reducerea deficitului comercial poate fi realizată prin reforme structurale ale sectorului agroalimentar. Este nevoie de o modernizare tehnologică a agriculturii de bază și a procesării, digitaleizarea fluxurilor de producție și investiții în eficiență energetică. În plus, țara trebuie să adopte o strategie clară pentru poziționarea pe piețele externe, astfel încât anumite produse agroalimentare cu potențial ridicat să devină surse sustenabile de export.
RECOMANDAREA AUTORILOR:
Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei într-o afacere de succes: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”
Producții record de grâu și rapiță estimate pentru 2025 în România. Se preconizează ca producția totală de cereale și oleaginoase să atingă 28 de milioane de tone.