Cum au fost repetate de primarii Capitalei aceleași promisiuni de 35 de ani: Naumovici afirmă că, uitându-se la campanii, pare că nimic nu s-a făcut în București

Trei decenii și jumătate de campanii electorale au reunit aceleași teme recurente: infrastructură, apă caldă, trafic și promisiuni de modernizare a orașului.

1992 – Primul duel electoral: Crin Halaicu vs. Cazimir Ionescu

Prima rundă electorală după perioada comunistă a adus față în față pe Crin Halaicu, candidat al Convenției Democrate Române, și Cazimir Ionescu, reprezentant al FSN. Ionescu promitea „reîntoarcerea primăriei în mâinile cetățenilor” și recunoștea că nu poate transforma orașul instantaneu. Halaicu își asuma rezolvarea problemelor de alimentare cu apă și repararea conductelor RADET.

Victoria CDR a avut semnificație politică majoră, „A conturat eșafodajul pentru sistemul politic românesc modern”, analizează Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din SNSPA.

1996 – Victor Ciorbea învinge pe Ilie Năstase

În alegerile din 1996, Victor Ciorbea devine primar învingându-l pe Ilie Năstase, candidat al PDSR, făcând promisiuni pentru un plan de acțiune de 200 de zile, dar care nu a fost respectat. Năstase argumenta: „Bucureștiul nu poate fi doar reparat sau improvizat”.

1998 – Viorel Lis vs. Sorin Oprescu

După plecarea lui Ciorbea la Guvern în 1997, Viorel Lis devine primar interimar și câștigă alegerile din 1998.

Este pentru prima dată când Sorin Oprescu participă la alegeri, promovând imaginea de „medic salvator” și promovând ideea unei administrații depolitizate. Lis a răspuns cu promisiuni sociale, inclusiv menținerea gratuităților pentru pensionari.

2000 – Traian Băsescu își face debutul politic

În 2000, Traian Băsescu își anunță candidatura pentru Primăria Capitalei cu un discurs direct: repararea gropilor în trei ani și organizarea orașului. În contrapondere, Sorin Oprescu se bazează pe experiența sa administrativă.

„Întâlnirile dintre Băsescu și Oprescu au rămas memorabile; au reprezentat primele confruntări politice intense pe scena locală”, afirmă Remus Ștefureac, director al INSCOP.

Reamintim și umorul marilor campanii electorale:

„Unele sloganuri, de-a lungul vremii, au fost memorabile: la Băsescu, mai ales în campania împotriva lui Oprescu, remarcăm jocurile de cuvinte: ‘Eu la municipiu, el la municipal’. Se inventau tot felul de glumițe, care la moment și-au atins scopul”, declară Naumovici.

Mandatul lui Băsescu a fost caracterizat de conflicte cu Consiliul General. În 2004, obține un al doilea mandat, învingându-l pe Mircea Geoană.

„Fără victoria lui Băsescu în București, probabil că nu ar fi devenit președinte”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu.

2005 – Confruntarea Adriean Videanu vs. Marian Vanghelie

După plecarea lui Băsescu la Cotroceni, Adriean Videanu câștigă alegerile din 2005, prezentând proiecte majore: aeroport în sudul capitalei, restaurarea zonei istorice, modernizarea traficului. Marian Vanghelie și-a construit campania pe teme sociale, precum școli de calitate, canalizare, salubritate și transport.

2008 – 2012: Epoca Sorin Oprescu

În 2008, Sorin Oprescu câștigă din postura de independent, promițând o autostradă suspendată și soluții pentru problema câinilor fără stăpân. Contracandidatul său, Vasile Blaga, promovează sloganul „Soluții, nu discuții”.

Oprescu reușește să câștige și în 2012, în fața lui Silviu Prigoană, dar nu își finalizează mandatul, fiind arestat în 2015 pentru acuzații de corupție.

2016 – 2025: Gabriela Firea și ascensiunea lui Nicușor Dan

În 2016, Gabriela Firea devine prima femeie aleasă în funcția de primar general al Bucureștiului, cu promisiuni de modernizare al transportului public. Mandatul său este marcat de conflicte cu Nicușor Dan, pe atunci deputat și lider civic.

În 2020, Nicușor Dan câștigă primăria, promovând teme precum traficul, poluarea și infrastructura. Întâlnește Firea în alegeri în 2024, iar apoi, în 2025, renunță la funcție pentru a candida la Președinție, devenind al doilea fost primar general care ajunge președinte al țării.

„Alegerile bucureștene au influențat considerabil scena politică națională”, afirmă Remus Ștefureac.

Promisiuni repetate, aceleași dileme

Bogdan Naumovici observă că, în ciuda schimbărilor politice, discursul electoral rămâne aproape neschimbat: „De trei decenii, se vorbește despre construcții, reparații și modernizări”.

Un alt trend semnalat de acesta este evitarea utilizării siglelor de partid pe afișe electorale.

„Anterior, siglele schematice precum cheia, Convenția Democrată sau săgeata erau mari și vizibile, pentru că oamenii votau în funcție de partid. Acum, preferă să se identifice cu avatajul candidatului anti-sistem”, arată Naumovici.

Ce tip de primar are nevoie Capitala?

Pe 7 decembrie, bucureștenii vor merge din nou la urne. Un sondaj realizat de Avangarde indică faptul că 68% dintre locuitori sunt nemulțumiți de starea orașului, în timp ce doar 30% se declară mulțumiți de curățenie, infrastructură și serviciile de transport.

Bogdan Naumovici consideră că orașul are nevoie de un primar capabil să negocieze și să colaboreze cu toate instituțiile locale. „Este important ca liderul să fie competent să gestioneze problemele capitalei, nu să aibă conflicte pentru vorbe”, susține acesta.

Remus Ștefureac evidențiază importanța ca primarul să fie activ și vizibil în comunitate.

„În cazul în care primarul nu inițiază și nu are o prezență constantă în rândul cetățenilor pentru a promova proiecte și a asculta problemele, procesul de administrare va întâmpina dificultăți”, afirmă directorul INSCOP.

Decanul Facultății de Științe Politice din SNSPA subliniază că Bucureștiul are nevoie de un lider cu viziune clară, capabil să colaboreze cu primarii de sector pentru un proiect real de dezvoltare urbană.

„Discuțiile din programele primarilor nu abordează cu seriozitate marile probleme. O viziune adevărată pentru oraș ar trebui să asigure nu doar confortul transportului, ci și calitatea vieții în București”, încheie Pîrvulescu.