„Mizam pe faptul că vom avansa din nou reforma, de această dată cu soluția definitivă”, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, despre strategia națională a României.
Dragoș Pâslaru a fost întrebat de HotNews, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, ce măsuri poate adopta România pentru a evita pierderea celor 231 de milioane de euro din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), după decizia Curții Constituționale (CCR) de a respinge reforma pensiilor magistraților.
„Termenul stabilit, 28 noiembrie, fiind data limită pentru rezolvarea acestui jalon, care implică un efect financiar de 231 de milioane de euro. După cum ați observat, voința politică, în ciuda dezbaterilor din spațiul public, rămâne de a gași o soluție pentru a remedia problemele procedurale indicate de CCR”, a precizat ministrul.
Jalonul vizat de ministru este jalonul 215 și constă în „Implementarea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și acordate conform unor legi cu caracter special). Fără îndeplinirea acestuia, Uniunea Europeană va suspenda fondurile alocate.
Ministrul a adăugat că există convingerea că premierul României, Ilie Bolojan, va anunța strategia pe acest subiect.
„Continuăm să credem că vom relua procesul de reformare, de această dată având o soluție definitivată pentru a evita penalizarea a 231 de milioane de euro.”
„Două aspecte esențiale”
Reprezentantul guvernamental a mai menționat că „o revizuire de fond a reformei pensiilor speciale ar putea compromite respectarea termenului de 28 noiembrie”.
„Astfel, sunt două elemente vitale: una este rezolvarea urgentă a situației, indiferent de prezența sau absența PNRR, și a doua — dorința de a obține cei 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte energetice, motiv pentru care trebuie să acționăm rapid pentru a îndeplini această condiție”, a afirmat ministrul Investițiilor Europene.
În urma întrebărilor adresate de HotNews dacă mai există timp și pentru adoptarea reformei pensiilor magistraților în condițiile termenului de 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), oficialul a specificat:
„Cred că mai avem timp. Sper ca, până vineri, să pot discuta cu echipa Comisiei Europene, inclusiv despre manifestarea voinței coaliției de guvernare de a promova legea, și să vedem cum poate fi finalizată această manifestare, dacă este nevoie de o întoarcere a propunerii pentru a fi sigură că va fi aprobată sau dacă trebuie deja promulgată de președinte — toate acestea sunt în discuție, având în vedere situația actuală.”
HotNews a atras atenția asupra faptului că jalonul din PNRR, ce implică suma de 231 de milioane de euro, nu se referă doar la pensiile magistraților, ci și la pensiile militarilor, polițiștilor și angajaților serviciilor speciale.
„Am observat inclusiv o intervenție a CSM, sugerând că știu mai bine decât mine situația acestui jalon. Reiterez public că, în opinia mea, Comisia Europeană consideră îndeplinit exercițiul dacă legislația propusă de Guvern, în cazul de față de premierul Ilie Bolojan, respectă cerințele. În condițiile în care proiectul de lege este avizat favorabil, vom primi cei 231 de milioane de euro. Orice interpretare diferită neglijează comunicarea directă cu echipa de negociere a Comisiei, care nu poate oficial să garanteze această aprobare în scris, deoarece procesul se finalizează post-factum — se încheie lucrurile, iar apoi analizează. Pe baza negocierilor directe, am convingerea că, după trei luni de lucru intens, am înțeles mai bine condițiile de negociere”, a afirmat Pâslaru.
Întrebat dacă mai există șanse ca, înainte de sărbători, Comisia Europeană să acorde derogare pentru reforma pensiilor magistraților, oficialul a răspuns:
- „Voi menționa nu dorința, ci realitatea. Termenul de 6 luni, stabilit de regulament, deja curge și va fi verificat de Comisia Europeană până la 28 noiembrie. În România suntem obișnuiți cu abordări flexibile, dar acest termen nu poate fi extins, iar până atunci Comisia va analiza stadiul reformei.”
- „Ultima discuție vineri va viza nuanțele eventuale, însă dacă CCR, conform oficial, a avut doar observații de formă, atunci nu există motive pentru reanalizare pe fond. În cazul în care planul guvernamental s-a adeverit și în condițiile curente, până la 28 noiembrie vom avea aprobarea dorită.”
- „Așteptarea este ca, dacă proiectul guvernamental e aprobat, banii vor fi deblocați. Nu văd nevoie să testăm alte scenarii, având în vedere că am avut contacte directe cu reprezentanții Comisiei, iar stadiul negocierilor indică clar că vom îndeplini toate condițiile.”
Referitor la ce știe despre constituționalitatea legii pensiilor magistraților, Pâslaru a explicat: „Din informațiile disponibile, Curtea Constituțională a respins pe parte de formă, nu și pe conținut. În plus, dacă ar fi avut obiecții pe fond, le-ar fi spus deja după cele două amânări. În concluzie, legea, în forma aprobată de prim-ministru, respectă jalonul și, dacă intră în vigoare, România va primi cei 231 de milioane de euro.”
Decizia CCR și reacția premierului Bolojan
Curtea Constituțională a respins, luni, legea de modificare a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, adoptată de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament pe 1 septembrie.
Bolojan a declarat ulterior că această reformă rămâne „un obiectiv ferm al Guvernului, acceptat de majoritatea coaliției”. „Decizia CCR nu a respins pe fond proiectul, ci doar pe procedură, astfel încât Guvernul poate relua demersul, fiind o necesitate”, a precizat premierul.
„Niciunde în lume nu este obișnuit ca pensiile să fie acordate la vârsta de 48-50 de ani și să fie echivalente cu ultimul salariu. Acestea nu sunt chestiuni politice, ci privilegii excesive din punct de vedere social și bugetar. Nu Guvernul, nu un politician sau un partid au nevoie de această reformă, ci România întreagă”, a afirmat Bolojan, într-un mesaj publicat online. „CCR a stabilit un termen procedural pentru avizul CSM, și anume, de 30 de zile”, a adăugat premierul. „Guvernul a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc pe 1 septembrie, după 10 zile, considerând acest interval rezonabil. Întreaga procedură va fi respectată”, a încheiat Bolojan.
CCR a invocat doar observații de neconstituționalitate de natură procedurală, fără să analizeze fondul legii.
Reacția Uniunii Europene
Comisia Europeană a precizat că a luat act de decizia CCR referitoare la pensiile speciale și va evalua, ulterior, dacă jalonul PNRR a fost „respectat satisfăcător”, pentru a suspenda sau nu fondurile programului. Un purtător de cuvânt a explicat că, după expirarea termenului, se va decide dacă condițiile au fost îndeplinite în mod corespunzător pentru reluarea plăților.
Din cele trei reforme așteptate prin PNRR, pentru care România are o perioadă de grație până la 28 noiembrie 2025, și reforma pensiilor speciale (jalonul 215) este inclusă. Valoarea suspendării totale până la confirmarea îndeplinirii jalonului este de 231 milioane de euro.
„România a depus a treia cerere de plată în data de 15 decembrie 2023. Aceasta a fost parțial decontată în iunie 2025, în valoare de 1,3 miliarde de euro. În decizia de suspendare, Comisia a constatat că șase dintre cele șapte etape ale cererii de plată au rămas nefinalizate. Jaloul 215 vizează adoptarea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, inclusiv ale magistraților. Comisia Europeană ia act de decizia CCR privind pensiile speciale și, conform regulamentului RRF, România are termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a finaliza măsurile suspendate. La sfârșitul perioadei, Comisia va analiza dacă jalonul a fost parcurs în mod satisfăcător, urmând să decidă reluarea fondurilor.”