În plină perioadă de iarnă, când consumul de electricitate atinge cote maximale din cauza sistemelor de încălzire, piața energetică din România manifestă o anomalie semnificativă: deși există oferte mult mai competitive, majoritatea gospodăriilor continuă să fie fidelă furnizorilor cu tarife ridicate. Conform președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, consumatorii casnici ar putea reduce costurile lunare cu până la 35% dacă ar opta pentru ofertele de sub 1 leu/kWh disponibile pe piață în prezent.
De ce plătesc românii facturi mari? Analiza psihologică a AEI
Deși raționamentul economic indică transferul către tarife mai mici, comportamentul cumpărătorilor este blocat de un factor psihologic puternic. Dumitru Chisăliță afirmă că românii nu plătesc energie scumpă din cauza lipsei de resurse, ci pentru că „le este frică și sunt reticenți să își schimbe furnizorul”.
Această stare de stagnare, numită de economiști „bias de menținere a status quo-ului”, a fost amplificată de modul abrupt în care România a trecut la o piață liberalizată în iulie 2025. După ani de intervenții și plafonări, retragerea protecției statului s-a realizat fără o comunicare adecvată, determinând o creștere medie a prețurilor la electricitate de peste 60% în câteva luni. În acest climat de incertitudine, orice ofertă mai accesibilă este abordată cu scepticism:
„Sigur e o capcană. Sigur vor majora ulterior. Mai bine rămân unde sunt. Chiar dacă plătesc mult mai mult”, explică reprezentanții AEI mecanismul de supraviețuire al consumatorilor.
Intervenția statului și „bariera birocratică”
Un alt obstacol major în reducerea facturilor este lipsa de încredere în mecanismele de piață, distrusă chiar de autorități. După o perioadă în care mesajul oficial a fost „vă protejăm de piață”, trecerea bruscă la „piața decide tot” a transformat percepția publică asupra competiției în haos. Astfel, mari furnizori precum Electrica, PPC sau E.ON beneficiază de capital de imagine al unor instituții „acceptate”, în timp ce furnizorii mici cu tarife mai convenabile sunt ignorați.
Dumitru Chisăliță semnalează și existența unei „fricțiuni birocratice intenționat lăsate fără claritate”, conform Asociației Energia Inteligentă. Deși procedura tehnică de schimbare a furnizorului durează doar zece minute online, persistă temeri legate de facturare, eventuale datorii sau riscul de a rămâne fără alimentare. Această ambiguitate favorizează marii furnizori și veniturile statului, deoarece o piață funcțională ar aduce taxe și accize mai mici în buget.
Măsuri pentru revitalizarea pieței
Pentru a remedia această „criză de încredere”, Asociația Energia Inteligentă propune acțiuni concrete care să combată direct temerile consumatorilor:
- Garanție de stat: o măsură simplă prin care statul ar compensa diferența de bani dacă, după transfer, consumatorul ar plăti mai mult.
- Contract standard: un document de o pagină, recomandat de autoritatea de reglementare, care să elimine clauze ascunse sau nocive.
- Portal public de monitorizare: o platformă ce afișează media ultimelor prețuri reale încheiate, transformând datele abstracte în motive economice solide.
„România nu se confruntă cu o criză de energie, ci cu o criză de încredere”, afirmă reprezentanții asociației.
Până în momentul în care aceste obstacole vor fi eliminate, milioane de români vor continua să achite facturi cu 30-40% mai mari, ignorând faptul că iarna 2026 mai are aproximativ trei luni de temperaturi scăzute în față.