Organizaţia afirmă că progresele în diversificarea culturilor şi a herdă de animale au fost limitate, iar provocările de mediu şi îmbătrânirea populaţiei de fermieri pun în pericol durabilitatea agriculturii.
Autoritatea Europeană pentru Auditează (ECA) precizează că Uniunea Europeană alocă anual până la 653 milioane de euro prin programul POSEI (Programul pentru zonele îndepărtate şi insulare, n.r.) pentru a sprijini nevoile specifice ale regiunilor sale ultraperiferice. POSEI este completat de alte mecanisme financiare care nu fac parte din Politica Agricolă Comună (PAC), precum sprijinul pentru coeziune, ajutoarele de stat sau politica comercială.
Recunoscând dificultăţile cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, în special izolarea geografică, insularitatea şi dependenţa de importuri, la începutul anilor 1990 a fost creat instrumentul de finanţare POSEI pentru a susţine agricultura locală şi pentru a asigura aprovizionarea cu produse agricole esenţiale în aceste zone. Acest mecanism se aplică regiunilor ultraperiferice din trei state membre ale UE: Franţa (Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Reunion, Saint-Martin şi Mayotte), Spania (Insulele Canare) şi Portugalia (Insulele Azore şi Madeira). Principalele sectoare agricole tradiţionale includ bananele, zahărul, trestia de zahăr, producţia de lapte, carne şi tomate.
„Programul POSEI al UE destinat regiunilor ultraperiferice a oferit un sprijin semnificativ şi a contribuit la menţinerea competitivităţii anumitor sectoare, dar a ignorat sustenabilitatea pe termen lung. Este necesară o reevaluare a suportului financiar UE pentru activităţile tradiţionale, precum şi diversificarea culturilor şi a efectivului de animale. În privinţa sprijinului pentru importuri, beneficiile pentru utilizatorii finali trebuie să fie mai bine assessate”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, reprezentant al Curţii de Conturi, citat în comunicat.
Distribuirea sprijinului din POSEI
Conform ECA, o mare parte a fondurilor POSEI se direcţionează către sectoarele tradiţionale, pentru a le susţine dezvoltarea şi pentru a le spijini competitivitatea în privinţa producţiei, calităţii şi preţurilor. Programul a contribuit la menţinerea avantajului competitiv al sectorului bananelor şi al industriei lactatelor în Insulele Azore. În schimb, nu a reuşit să asigure competitivitatea sectorului tomatelor în Insulele Canare sau a sectorului zahărului în regiunile ultraperiferice ale Franţei, care şi-au pierdut cotă de piaţă din cauza concurenţei intense din afara UE.
În sectorul bananelor, cel mai mare beneficiar, care primeşte 42% din fonduri (277 milioane euro în 2023), finanţarea UE este concentrată pe câţiva mari producători din regiunile ultraperiferice ale Franţei. În unele zone, sprijinul reflectă chiar pierderile de producţie sau cantităţile plasate pe piaţă. Curtea de Conturi Europeană a evidenţiat că, deşi preţurile de vânzare în UE pentru bananele cultivate local sunt mai mari, profiturile din comerţul cu amănuntul sunt mai distributes între intermediari decât către producători, iar veniturile obţinute nu acoperă întotdeauna costurile de producţie.
„Sectorul zahărului şi trestiei de zahăr – vital pentru economia regiunilor ultraperiferice ale Franţei – se remarcă prin aspectele sociale şi economia circulară, însă sustenabilitatea financiară şi competitivitatea sectorului sunt încă deficitare. Şi, deşi sectorul tomatelor, odinioară unul din cele mai importante în Insulele Canare, a suferit o scădere drastică a producţiei şi a exporturilor, sprijinul UE nu a reuşit să contracareze această tendinţă”, se specifică în comunicat.
Programul POSEI a permis, în schimb, industriei laptelui din Insulele Azore să-şi menţină competitivitatea şi stabilitatea producţiei.
Totodată, ECA a menţionat că pe termen lung, aceste sectoare sunt ameninţate de probleme de mediu, demografie şi schimbări climatice, cele din urmă fiind cauzate de exploatarea excesivă şi lipsa diversificării culturilor, afectând sănătatea solului.
Auditorii subliniază că programele POSEI nu iau în calcul în suficient măsurile de adaptare la schimbările climatice, în condiţiile în care riscurile de evenimente meteorologice extreme, precum cicloane şi secete prelungite, devin tot mai frecvente. Îmbătrânirea populaţiei de fermieri reprezintă, de asemenea, o provocare majoră.
Cerinţele Curţii de Conturi Europene
În aceste condiţii, aceştia solicită Comisiei Europene să reevalueze sprijinul acordat activităţilor agricole tradiţionale din regiunile ultraperiferice, să intensifice diversificarea culturilor şi a efectivului de animale şi să evalueze mai aprofundat beneficiile reale ale sprijinului pentru importuri pentru utilizatorii finali.
De peste 15 ani, Curtea de Conturi nu a mai efectuat un audit al performanţei legat de POSEI, ultimul fiind cel din raportul special nr. 10/2010, intitulat „Măsuri specifice pentru agricultura în regiunile ultraperiferice şi insulele mici din Marea Egee”. Acest raport recunoştea importanţa acestor măsuri, dar identifica şi deficienţe administrative. Noul audit se concentrează pe programele POSEI din Franţa, Spania şi Portugalia pentru perioada 2019–2023, conform comunicatului.
Rezultatele auditului vizează sprijinirea Comisiei Europene şi a statelor membre pentru îmbunătăţirea abordărilor, asigurând că fondurile UE contribuie concret la întărirea agriculturii locale şi la securitatea alimentară în cele mai îndepărtate regiuni ale Uniunii.