Facturi la energie electrică. Imagine ilustrativă de Grusho Anna / Shutterstock
România se află în topul european în privința costurilor energiei electrice raportate la puterea de cumpărare a populației, deși dispune de resurse diverse pentru producție: gaze naturale, hidroenergie, nucleară și surse regenerabile. În același timp, însă, taxele și tarifele pentru transport și distribuție reprezintă jumătate din factura finală, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Costul energiei electrice reprezintă un indicator crucial al sănătății economice a unei națiuni și al perspectivei pentru un dezvoltament sustenabil, influențând direct cheltuielile de producție, nivelul de trai, competitivitatea industrială și atractivitatea pentru investiții.
Odată cu liberalizarea pieței din 1 iulie, România a înregistrat o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, ceea ce determine inflație, diminuarea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale.
Analizând prețurile energiei electrice, incluzând toate taxele, în țările UE pentru consumatorii casnici în iulie 2025, specialiștii AEI au identificat că România deține primul loc în Europa în raport cu puterea de cumpărare.
Mai mult, România are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice în perioada iunie-iulie 2025, fiind peste dublă față de următoarea țară europeană cu cea mai mare creștere. În luna iulie 2025, țara noastră ocupă locul 10 în clasamentul prețurilor energiei electrice pentru consumatorii rezidențiali, fără raportare la puterea de cumpărare.
Deși România este relativ independentă energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), costurile energiei electrice rămân ridicate în raport cu nivelul salarial al populației, conform organizației.
Taxele și tarifele pentru transport și distribuție reprezintă jumătate din factura finală
Această situație are multiple cauze:
- Influența pieței energetice europene: costurile energiei din România sunt afectate de evoluțiile de pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi mari în funcție de ofertă și prețul combustibililor fosili.
- Taxele și tarifele pentru transport și distribuție: reprezintă circa jumătate din factura finală de energie, un nivel foarte ridicat față de alte țări europene.
- Lipsa investițiilor în infrastructură: rețelele vechi, pierderile tehnice și costurile de întreținere se reflectă în costul final al energiei.
- Volatilitatea și speculațiile pieței: liberalizarea fără o reglementare adecvată permite fluctuații mari de prețuri, din cauza lipsei de instituții care să monitorizeze și să sancționeze abaterile.
- Tranziția energetică: investițiile în surse de energie verde și în infrastructură de stocare, deși esențiale, presupun costuri inițiale ridicate care se amortizează treptat prin tarife mai mari.
Prețul ridicat al energiei, un obstacol în dezvoltarea economică
„În lipsa reducerii costurilor la energie electrică, România riscă să-și piardă competitivitatea economică și să accentueze diferențele sociale. Costurile mari pentru energie afectează direct sectorul industrial, agricol și serviciile, determinând creșterea prețurilor pentru consumatori și diminuarea puterii de cumpărare a populației. În plus, companiile românești devin tot mai puțin atractive pentru investiții străine, fiind dezavantajate în comparație cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă”, afirmă analiza.
Pe termen lung, prețurile ridicate ale energiei vor limita dezvoltarea economică, vor genera inflație și pot duce la migrația forței de muncă, pe măsură ce angajații caută condiții mai favorabile în alte state.
Mai mult, lipsa măsurilor de protecție pentru grupurile vulnerabile poate intensifica fenomenul de sărăcie energetică, afectând deja numeroase gospodării din mediul rural.