Trei factori esențiali pentru comportamentul electoral în diaspora
Specialiștii Sergiu Gherghina și Sergiu Miscoiu au realizat 33 de interviuri cu români apreciind experiența migrării în Germania, Italia, Spania și Franța.
Conform studiului publicat în publicația Sage Journal, această atitudine politică surprinzătoare este influențată de trei factori principali:
Vot de protest împotriva corupției și partidelor tradiționale
Majoritatea participanților la cercetare au declarat că au votat cu partidul naționalist ca formă de protest față de coaliția PSD-PNL și față de actualul președinte. Potrivit studiului din Sage Journal, mulți au descris clasa politică drept „corpus de hoți ticăloși ce conduc țara de trei decenii”.
Deplasarea către votul protestatar a fost percepută de emigranți ca o metodă de a „elimina politicienii corupți și de a restabili puterea cetățenilor prin referendumuri”.
De exemplu, un participant a afirmat: „Statul a ajuns în colaps total sub acest guvern, spitalele sunt în deteriorare, numeroase școli nu dispun de toalete și apă. În general, nu s-a realizat nimic concret”.
Recomandări
Decenii de la tragedia din Colectiv. „România pare condamnată la stagnare. Nu mai are energie, pasiune sau implicare civică”, afirmă medicul Ruxandra Geambașu, care și-a pierdut copilul în incendiu.
Căutarea identității naționale și spirituale. Gerogescu, „profetul lui Dumnezeu”
Mulți votanți au fost atrași de discursul naționalist și religios al candidaților. Ei au apreciat accentul pus pe valorile tradiționale și identitatea românească.
Un intervievat a precizat: „Diferența între români și alte popoare este credința neclintită în religie, oriunde ne-am afla, acasă sau peste hotare”.
Susținătorii lui Călin Georgescu, care a obținut 43% din voturile diasporei, l-au perceput ca un lider cu caracter mesianic, capabil să „înalțe conștiința națiunii”.
Ideologia sa sincretică, ce îmbină elemente ortodoxe, fasciste și mistice, a fost atractivă pentru mulți votanți care considerau națiunea română în criză spirituală. Unii l-au numit chiar „unul dintre profeții divini”.
Votanții lui George Simion, deși mai moderati, au fost deci atrași de identitatea sa creștin-ortodoxă și de promisiunea de a păstra și uni românii prin respectarea tradițiilor.
Opinii strict suveraniste și eurosceptice
Unele persoane și-au exprimat nemulțumirea față de tratamentul considerat „diferit” al României în cadrul Uniunii Europene. Totuși, majoritatea și-au exprimat susținerea pentru menținerea aderării țării la Uniunea Europeană.
Educația și integrarea românilor din diaspora
Contrar anticipațiilor, nivelul de instruire, perioada de ședere sau țara de reședință nu au avut un impact semnificativ asupra alegerei politice.
Participanții au demonstrat o înțelegere aprofundată a situației politice din România, indiferent de nivelul de educație sau de perioada de migrare. Mulți și-au dat vina pe eșecurile partidelor din ultimii douăzeci de ani pentru decizia de migrare.
Paradoxul votului diasporei românești
Studiul sfidează teoriile convenționale despre comportamentul electoral al emigranților. Sprijinul pentru liderii de dreapta este motivat de un naționalism activ, mai degrabă decât de o reacție defensivă la procesul de globalizare.
Specialiștii nu au identificat diferențe importante în funcție de nivelul de educație sau de gradul de integrare, contrazicând ipoteza „eșecului globalizării”. Frustrarea acumulată și nostalgia pentru un trecut idealizat sunt mai influente decât campaniile de promovare pe social media.
Deși platforme precum TikTok au fost folosite pentru distribuție, acestea nu au fost percepute ca factori determinanți în decizia electorală. Niciun participant nu a menționat spontant social media ca motiv principal pentru alegerea sa politică.
În schimb, nemulțumirea față de sistem, dorința de reafirmare a identității naționale și valorile religioase au fost factori decisivi în procesul decizional.
Autorii subliniază trei limitări majore ale cercetării: momentul realizării interviurilor (după anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale), necesitatea unei analize teoretice mai aprofundate a crizei identitare și concentrarea pe țările în care diaspora are cel mai puternic suport.
În concluzie, studiul publicat în Sage Journal oferă o perspectivă complexă asupra paradoxului votului diasporei românești pentru candidații populisti de dreapta, arătând că frustrările îndelungate și căutarea identității devin elemente mai importante decât nivelul de educație sau gradul de integrare.